Spectacolul naturii în peştera lui Emil Racoviţă

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Peştera de la Cascada Vadu Crişului îi surprinde pe vizitatori cu formele spectaculoase de calcar.

"Pe partea dreaptă e un bloc de calcar. Acest bloc rotund de calcar a primit denumirea de globul pământesc, iar deasupra draperia de calcar care poartă denumirea de barba profetului. Pe partea stângă e o draperie de calcar care s-a dezlipit puţin de tavan. A primit denumirea de vulturul alb cu aripile deschise, la centru capul vulturului", povesteşte Mihai Geczi, ghidul peşterii.

Peştera a fost descoperită în 1903 de un fost muncitor la calea ferată. Are o lungime de un kilometru şi jumătate din care 680 de metri sunt vizitabili. Are 3 galerii mai mari, iar una dintre ele este folosită doar pentru cercetări palentologice. Grota a fost intens cercetată de Emil Racoviţă.

"Scurgerile parietale, stalactitele, stalagmitele şi sălile mai mari au fost denumite de grupul de speologi Emil Racoviţă. Toate denumirile sunt fantezia şi imaginaţia omului: Sala Raiului, Sala Iadului, sala mare, sala de dans."

Fauna joacă un alt rol important la peştera de la Vadu Crişului. Încă de la intrare, ghidul ne atenţionează să păstrăm liniştea, pentru a nu deranja coloniile de lilieci.

"În peştera de la cascada Vadu Crişului hibernează vreo 100-150 de bucăţi. Adică pe timp de iarnă sunt în peşteră, vara în grote, în poduri, în păduri. E un liliac insectar, care în 24 de ore mănâncă mai multe sute de insecte."

În plus, aerul din peşteră este foarte sănătos, mai ales pentru cei cu probleme ale căilor respiratorii. Plantele din peşteră - dintre care 20-25 de specii de ciuperci - produc şi emit antibiotice.

"La nivelul unu este o zonă unde se spune că este foarte bine să se facă şedinţe de câte o oră, timp ce câteva zile este foarte bună pentru astm", spune Florian Cosma, primarul comunei Vadu Crişului.

Peştera de la Cascada Vadu Crişului a fost declarată monument al naturii din 1955 şi face parte din Asociaţia Peşterilor Turistice din România. Programul de vizită este de marţi până duminică, între orele 9 şi 17. Ultima intrare se face la ora 16.

Preţul unui bilet de intrare este de 5 lei iar elevii, studenţii şi pensionarii plătesc doar 3 lei. Turiştii se pot caza la pensiunile din zonă, unde un loc costă între 60 şi 150 de lei.

Reporter: Simona Rusu
Operator: Tiberiu Catrişcău