Spectacolul naturii în peştera lui Emil Racoviţă

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Peştera de la Cascada Vadu Crişului îi surprinde pe vizitatori cu formele spectaculoase de calcar.

"Pe partea dreaptă e un bloc de calcar. Acest bloc rotund de calcar a primit denumirea de globul pământesc, iar deasupra draperia de calcar care poartă denumirea de barba profetului. Pe partea stângă e o draperie de calcar care s-a dezlipit puţin de tavan. A primit denumirea de vulturul alb cu aripile deschise, la centru capul vulturului", povesteşte Mihai Geczi, ghidul peşterii.

Peştera a fost descoperită în 1903 de un fost muncitor la calea ferată. Are o lungime de un kilometru şi jumătate din care 680 de metri sunt vizitabili. Are 3 galerii mai mari, iar una dintre ele este folosită doar pentru cercetări palentologice. Grota a fost intens cercetată de Emil Racoviţă.

"Scurgerile parietale, stalactitele, stalagmitele şi sălile mai mari au fost denumite de grupul de speologi Emil Racoviţă. Toate denumirile sunt fantezia şi imaginaţia omului: Sala Raiului, Sala Iadului, sala mare, sala de dans."

Fauna joacă un alt rol important la peştera de la Vadu Crişului. Încă de la intrare, ghidul ne atenţionează să păstrăm liniştea, pentru a nu deranja coloniile de lilieci.

"În peştera de la cascada Vadu Crişului hibernează vreo 100-150 de bucăţi. Adică pe timp de iarnă sunt în peşteră, vara în grote, în poduri, în păduri. E un liliac insectar, care în 24 de ore mănâncă mai multe sute de insecte."

În plus, aerul din peşteră este foarte sănătos, mai ales pentru cei cu probleme ale căilor respiratorii. Plantele din peşteră - dintre care 20-25 de specii de ciuperci - produc şi emit antibiotice.

"La nivelul unu este o zonă unde se spune că este foarte bine să se facă şedinţe de câte o oră, timp ce câteva zile este foarte bună pentru astm", spune Florian Cosma, primarul comunei Vadu Crişului.

Peştera de la Cascada Vadu Crişului a fost declarată monument al naturii din 1955 şi face parte din Asociaţia Peşterilor Turistice din România. Programul de vizită este de marţi până duminică, între orele 9 şi 17. Ultima intrare se face la ora 16.

Preţul unui bilet de intrare este de 5 lei iar elevii, studenţii şi pensionarii plătesc doar 3 lei. Turiştii se pot caza la pensiunile din zonă, unde un loc costă între 60 şi 150 de lei.

Reporter: Simona Rusu
Operator: Tiberiu Catrişcău