Sfecla elvețiană, cultivată experimental în Bihor
Tot mai multe plante de pe alte meleaguri își fac loc, alături de cele autohtone, în meniul românilor. Una dintre ele este mangoldul sau sfecla elveţiană, puțin cunoscută, dar apreciată de cei care preferă un stil de viață sănătos. Cultivată mai ales pentru frunze, planta este subiectul unei teze de doctorat realizată de un bihorean. Bărbatul a cultivat șapte soiuri de sfeclă elvețiană pe un lot experimental ca să vadă dacă acestea pot fi aclimatizate la noi.
Dorin Szilagyi este singurul fermier din Bihor care cultivă mangold, o plantă atestată încă din timpul Imperiului Roman și foarte apreciată în ţările occidentale. În cadrul cercetărilor pentru teza de doctorat, bărbatul a semănat un lot experimental de sfeclă elvețiană, pe 500 de metri pătraţi. Vrea să vadă dacă planta poate fi cultivată în vestul României.
"Mangoldul e o plantă care provine din bazinul Mării Mediterane şi mi s-a părut interesantă, destul de exotică. Preferă solurile bine afânate, cu un conţinut de humus ridicat şi cu o bună capacitate de reţinere a apei", a explicat fermierul.
Asemănător salatei, mangoldul poate fi însământat atât primăvara, cât şi toamna. Recoltarea se face după aproximativ 70 de zile, iar planta poate fi folosită la prepararea unor supe, plăcinte sau chiar la sarmale.
"Se consumă peţiolul şi frunza ca atare. Frunzele tinere se pot folosi crude în salată, iar cele mai mature au un gust amărui, dar, dacă sunt gătite, gustul amar dispare instantaneu", susţine Dorin Szilagyi.
Bogată în vitamine și minerale, sfecla elvețiană poate aduce profituri deloc mici fermierilor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
"Produce, depinde de la soi la soi, chiar 40-50 de tone pe hectar. Eu încă nu am vândut pe piaţă, dar o legătură de mangold, am înţeles că în Bucureşti se vinde cu 3,4 sau 5 lei. O legătură fiind formată din 6-8 frunze."
"O producţie nou înfiinţată sau adusă în ţară va fi prima dată testată şi urmărită pe o suprafaţă mică. Producţia nu oferă o siguranţă pieţei, piaţa încearcă să se aprovizioneze din surse care pot furniza cantităţi mari", a explicat Nicolae Hodișan, directorul Direcției Agricole Bihor.
După ce îşi va finaliza lucrarea de doctorat, Dorin Szilagyi va decide dacă va extinde cultura de mangold.
Reporter: Anca Deac
Operator: Constantin Gheorghiță
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
