Primele menţiuni despre fabrica de sticlă din Poiana Codrului apar la începutul secolului al XIX-lea. 40 de muncitori, majoritatea nemţi, produceau obiecte care erau vândute în Imperiul Austro-Ungar. Afacerea s-a dezvoltat şi în timpul comunismului, când a atins apogeul.
"Am exportat de-a lungul anilor în America, pe piaţa din Franţa, Germania, Italia. Am fost foarte cunoscuţi la orice târg internaţional la care am participat. Rămâneau mai multe venituri la comună şi puteam să ne dezvoltăm şi noi", îşi aminteşte Florin Andreica, primarul comunei Crucişor.
Fabrica a continuat să producă şi la începutul anilor '90. Avea 2000 de angajați, iar comenzile curgeau. Nimic nu părea să anunţe dezastrul care urma după preluarea afacerii de un investitor privat, în 1998. Un deceniu mai târziu, societatea intra în insolvenţă, după ce patronul a refuzat să plătească datoriile adunate. Fabrica a fost vândută bucată cu bucată şi apoi închisă.
Anul trecut însă un localnic a decis să repună afacerea pe picioare şi a cumpărat ce a rămas din vechea fabrică. A investit în linia de producţie, a adus utilaje de la fabricile germane care se modernizau şi a început să preia comenzi din străinătate.
"Are contracte atât cu fabricile de sticlă din România, cât şi comenzi pentru pieţele externe", spune Marta Ardelean, inginer de producție.
Noul proprietar al fabricii a angajat 40 de muncitori, toţi localnici.
„Este foarte bine, mai sunt câteva locuri de muncă. Nu vor mai pleca oamenii din localitate."
„Nu am mai face nici noi naveta."
"Pe viitor încercăm să relansăm noi capacităţi pentru crearea de noi locuri de muncă, asta însemnând ca în primul rând să atragem sticlari. Va fi nevoie de mărirea capacităţii şi la celelalte ateliere", susţine Marta Ardelean.
Până acum, investitorul a cheltuit 600 de mii de euro cu dotarea societăţii. În perioada următoare vrea să repună în funcţiune încă unul din cele patru cuptoare ale fabricii.
Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Darius Pop
Editor web: Adrian Laboş