Chiar dacă pentru ochii simplilor privitori micile mecanisme arată mai mult ca nişte jucării, cunoscătorii îşi dau seama imediat că acestea au în spate zeci sau chiar sute de ore de proiectare şi asamblare.
„Asemănarea între un robot industrial şi un robot proiectat şi făcut de la 0 este destul de mare, în sensul electronic. Partea de comandă, de proiectare şi programare sunt foarte asemănătoare", susține Flaviu Birouaş, organizatorul competiţiei de robotică.
Eduard are doar 15 ani şi este elev într-un liceu din Oradea. Ține pasul cu studenţii când vine vorba de proiectare roboţi. De mic a fost pasionat de tot ce înseamnă electronică şi robotică. Pentru el nimic nu pare complicat în programarea şi proiectarea roboţilor autonomi.
„Este destul de complex, dar odată ce este înţeleasă logica de la baza electronicii, este uşor de folosit şi îmi face plăcere să văd produsul gata făcut", spune Eduard Mihok.
În cadrul competiţiei juriul a punctat nivelul de autonomie al mecanismelor, dar şi precizia cu care acestea au reuşit să urmeze o linie cu o viteză cât mai mare. În a doua parte a concursului roboţii au fost plasaţi într-un ring circular, unde s-au luptat. Jocul elevilor şi a studenţilor are o miză mult mai mare, spun profesorii lor.
"Este o mare căutare de ingineri în domeniul roboticii, al programării roboţilor industriali şi, mai ales, al programării layoutului de asamblare industrială. Se găsesc mulţi roboţi industriali în parcul industrial de la noi, de la Oradea", confirmă prof.dr.ing. Alexandru-Viorel Pelea, decanul Facultăţii de Inginerie Managerială şi Tehnologică Oradea.
La competiţia de robotică din Oradea au participat studenţi de la universităţile din Suceava, Craiova şi Bucureşti, dar şi elevi din două licee orădene.
reporter: Edina Szomoru
operator: Constantin Gheorghiţă
editor web: Adrian Laboș