Pe mesele copiilor din şcoli şi grădiniţe nu ajung mereu cele mai sănătoase alimente. Este semnalul de alarmă pe care îl trag mai mulţi profesori universitari din Oradea, care militează pentru folosirea produselor locale şi bio şi mai puţin a celor de import. De vină, spun directorii de şcoli şi grădiniţe, ar fi legislaţia care nu le permite să se aprovizioneze direct de la producătorii autohtoni, dar şi cei care livrează mâncarea pentru că aleg marfă mai ieftină din afara ţării.
Câţiva zeci de directori de şcoli şi grădiniţe, dar şi părinţi au participat la o lecţie deschisă despre ce înseamnă alimentaţia sănătoasă şi cum pot să le asigure micuţilor hrană de calitate.
"Un meniu sănătos în care să încercăm să schimbăm margarina cu brânză, să schimbăm pâinea cu amelioratori cu nişte pâine care este făcută în casă, să nu mai cumpărăm roşii, morcovi, legume din marile magazine unde ştim foarte bine că vin din import", spune chef Tiberius.
"Copiii sunt atraşi de culori şi cu cât mâncarea este mai colorată, ea este mai atractivă pentru ei. Dar din punct de vedere nutriţional, culorile înseamnă nutrienţi şi dacă tu ai zece culori în farfurie, chiar dacă nu de fiecare dată, înseamnă că ai o varietate mai mare de nutrienţi", explică Teodora Czentye, specialist în gastronomie.
Proiectul Erasmus Plus denumit sugestiv "Taste of life, regional healthy food in schools" câştigat de cadrele didactice de la Facultatea de Protecţia Mediului din Oradea în parteneriat cu unităţi de învăţământ din alte cinci ţări europene, tocmai asta îşi propune: să încurajeze folosirea produselor sănătoase şi locale în preparatele servite copiilor în grădiniţe şi şcoli.
"Nu cred că există un control foarte mare al calităţii produselor care ajung în meniurile copiilor. Cred că firmele de catering pot să achiziţioneze orice şi cred că preţul este cel care dictează în acest moment, inclusiv calitatea acestor produse", este de părere Anamaria Supuran, coordonatorul proiectului.
Un exemplu de bună practică vine din Olanda, ţară parteneră în proiect, unde şcolile au adoptat deja o politică legată de mâncarea care poate fi cumpărate din cantine.
"Au scumpit preţurile măncării şi ale băuturilor nesănătoase şi le-au ascuns, astfel încât copiii să trebuiască să le găsească mai greu, iar produsele sănătoase sunt mai uşor de găsit şi sunt mai ieftine", a precizat Peter Van Der Baan, partener în proiect.
Directorii de şcoli din România spun că o astfel de practică e greu de implementat la noi ţară, unde legislaţia îi obligă să scoată serviciile la licitaţie.
"Pentru instituţiile de stat orice achiziţie se face prin SEAP. Or, marile magazine îşi permit să-şi distribuie marfa prin SEAP, prin licitaţie - de aceea, de multe ori suntem obligaţi să facem achiziţii cu produse care nu sunt 100% bio, produse aduse din afară", susţine Georgeta Druţa, director adjunct al Colegiului Naţional "Iosif Vulcan" din Oradea.
În prezent, părinţii plătesc pentru meniurile copiilor între 7 şi 12 lei. Dacă ar folosi produse bio şi autohtone, preţurile ar urca considerabil, spun reprezentanţii firmelor de catering. Aceştia recunosc că iau mai mult produse din import pentru că sunt mai ieftine.
"- S-ar dubla dacă aţi folosi doar produse bio?
- Posibil că da."
Concluziile proiectului vor fi transmise Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii care ar putea cere aplicarea lui în unităţile de învăţământ.
Reporter: Anca Deac
Operator: Florin Lucuţa