Pădurile virgine din România, pe cale de dispariţie

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În Bihor mai sunt între 100 şi 150 de hectare de păduri virgine, situate pe culmi greu accesibile utilajelor forestiere. O parte din acestea, adică 31 de hectare de molid, se află în apropierea staţiunii Stâna de Vale, în timp ce pe Valea Tărcăiţa se înalţă o pădure virgină de fag de 150 de ani. Codrii seculari din judeţ sunt menţionaţi în literatura de specialitate, dar nu se cunosc cu exactitate suprafeţele pe care acestea le-au ocupat.

"Pe parcursul anilor mai ales în ultimii 25 de ani când pădurea, fondul forestier a început să fie fărâmiţat prin proprietăţile care au fost reconstituite acest lucru a scăzut", susţine Adrian Florescu, şeful Direcţiei Silvice Bihor.

Şi exploataţiile forestiere au dus la reducerea suprafeţelor ocupate de păduri. În timp, din codrii de altădată au rămas doar suprafeţe izolate. În unele cazuri a supravieţuit doar un singur copac - aşa cum s-a întâmplat între Remetea şi Meziad, unde, dintr-o pădure de stejar formată acum sute de ani, a mai rămas unul înalt de aproape 30 de metri şi o circumferinţă a coronamentului de aproape 40 de metri.

"De-a lungul timpului pădurea s-a tăiat, rămânând numai pe partea dreaptă, o parte din ea fiind regenerată din vechii arbori care au existat în trecut", explică Rafael Pituţ, inginer silvic la Direcţia Silvică Bihor.

Un alt stejar secular se află la Tinca, în apropierea drumului care face legătura cu Oradea. "Stejarul spânzuraţilor", cum îi spun localnicii, are aproape 300 de ani, o înălţime de 29 de metri şi un diametru de peste 5 metri. Legenda spune că în vechime pe lângă el trecea un drum pe care negustorii mergeau spre târgurile din zonă.

"Hoţii sau oamenii răi îi aşteptau şi îi jefuiau în această zonă. Ca să dea un exemplu pentru toţi hoţii, autorităţile locale îi spânzurau de crengile acestui copac", povesteşte Cosmin Gabor, şeful Ocolului Silvic Tinca.

În total, în evidenţele Direcţiei Silvice din Bihor sunt înregistraţi patru stejari seculari. Biologii spun că aceştia au un rol bine definit în ecosistem.

"Scoarţa acestora adăposteşte o serie întreagă de alte specii de floră şi faună, începând de la fungi până la insecte artropode", confirmă Andrei Acs, biolog la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor.

Autorităţile aşteaptă acum legea amenajamentelor silvice, ca să introducă pădurile virgine în cadrul unor arii protejate. Aşa le pot asigura o protecţie mai bună împotriva tăierilor şi exploataţiilor forestiere.

Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Gabor Szilagyi