Orașul dezvoltat datorită unei exploatări de uraniu, inclus în ruta Atrium a orașelor cu arhitectură de tip totalitarist
Dezvoltată în primele decenii de comunism românesc datorită exploatării de uraniu din apropiere, de la Băiţa, localitatea bihoreană Ștei vrea să profite de amprenta lăsată de sovieticii veniți în zonă pentru metalul din inima Apusenilor. Clădirile în stil stalinist, bine conservate, și străzile largi, care puteau găzdui defilări și parade, sunt elementele principale pentru care așezarea a fost inclusă în ruta culturală Atrium a orașelor europene cu arhitectură de tip totalitarist. Din asociația inițiată de orașul italian Forli, localitatea natală a lui Benito Mussolini, mai fac parte București, Iași și Făgăraș.
În anii '50 ai secolului trecut, mina de uraniu de la Băița a atras în zonă sute de specialiști și mii de soldați ruși. A fost perioada în care Șteiul, fostă comună, se transformă în orașul Doctor Petru Groza și capătă imaginea unei localități de tip sovietic.
„Arhitectura noastră este de tip sovietic. Șteiul a fost construit efectiv pe perioada a patru ani, din 1952 până în 1956", a precizat Iulian Balaj, primarul orașului Ștei.
Criticul de artă Ramona Novicov a completat: „A avut o importanță extraordinară faptul că lângă acest oraș a fost descoperit un zăcământ de uraniu de cea mai pură calitate și acest oraș a fost făcut de la 0 cu un plan urbanistic de tip totalitar."
Astfel, cele mai importante clădiri din oraș, printre care Casa de Cultură, au o arhitectură de inspirație sovietică.
„Aici suntem în foaierul Casei de Cultură, cu scara principală de onoare care duce la etaj și cu acest salon am putea spune etajat, împodobit cu coloane. Coloanele acestea au capiteluri de tip corintic, de tip clasic și tavan casetat. Deci practic este o inspirație directă din arhitectura clasică, pe care arhitectura rusească o adaptează, tocmai pentru a sublinia ideea de măreție, de grandoare„, a detaliat Ramona Novicov.
Pe lângă clădirile croite în stil sovietic, Șteiul se remarcă prin planul urbanistic de tip totalitar: străzi largi, paralele şi perpendiculare între ele. „Din acest punct se deschide o stradă excepțională ca valoare urbanistică, strada Lenin, o axă centrală care se termina într-un alt punct important acela al sălii și al complexului sportiv. Ele permiteau o circulație clară, foarte ordonată și apoi tot ce înseamnă ordine și disciplină conduce la ideea de putere, de fapt era o afirmație de putere."
MAI MULTE IMAGINI DIN PERIOADA RECONSTRUIRII ORAȘULUI ȘTEI - AICI.
Toate aceste aspecte l-au determinat pe edilul-șef al Șteiului să solicite acceptarea orașului în rețeaua Atrium, a localităților europene cu arhitectură de tip totalitarist. În acest fel, administrația locală încearcă să transforme handicapul urbanistic într-un avantaj.
„Pe noi ne va ajuta foarte mult la dezvoltarea turismului și la prezervarea acestor clădiri și la reabilitarea lor. În clădirea de la fostul sediu al exploatării miniere vom amenaja un muzeu mineralogic cu piese vechi pe care exploatarea mineră le are în patrimoniu și un punct muzeistic la casa de cultură a orașului", a precizat primarul Iulian Balaj.
Pe lângă reabilitarea clădirilor, edilii din Ștei au demarat procedurile de obținere a statutului de stațiune turistică. În acest fel, în următorii ani vor încerca să atragă fonduri europene.
Reporter: Andrada Rește
Operator: Florin Lucuța
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
