O treime din bisericile de lemn din Bihor au nevoie de restaurare
Vechile biserici din lemn sunt adevărate comori culturale, care ar putea atrage turiştii. Multe zac însă în paragină și au nevoie urgentă de restaurare. Bihorul are aproape 60 de astfel de lăcaşe de cult declarate monumente istorice, însă în multe cazuri parohiile care le administrează nu au bani să le reabiliteze. Aşa se face că timpul macină şi aceste ultime amprente culturale, lăsate moştenire de meşteri din vechime.
Dacă regimul comunist i-a prigonit pe slujitorii bisericii şi a demolat lăcaşuri de cult, după 1989 marii duşmani ai monumentelor au devenit intemperiile, lipsa banilor şi ignoranţa autorităţilor. Un exemplu în acest sens îl reprezintă biserica de lemn din satul bihorean Surduc. Construită în 1782, nu a fost reabilitată în întregime niciodată, iar scurgerea timpului a lăsat urme asupra ei.
"Ultima restaurare a bisericii de lemn din satul Surduc a avut loc în urmă cu mai bine de 50 de ani. Astăzi, lăcaşul de cult nu mai este folosit. Atât turnul, cât şi acoperişul din şindrilă se află într-o stare avansată de degradare şi au nevoie urgentă de reabilitare", a relatat Anca Deac, reporter Digi24 Oradea.
"Starea ei se agravează pe zi ce trece. Noi ne dorim ca după această iarnă, această biserică încă să rămână în picioare, turnul ei să rămână încă în poziţie verticală", spune arhitectul Cristian Puşcaş.
Biserica este deosebită datorită crestăturilor în lemn care împodobesc exteriorul monumentului. De remarcat este brâul masiv, cu răsuciri inverse din loc în loc, care înconjoară pereţii exteriori ai lăcaşului întocmai ca o frânghie. Ornamentul este un motiv nemaiîntâlnit la alte biserici.
Localnicii cunosc valoarea lăcaşului, însă cred că nepăsarea celor care l-au administrat l-a adus în starea de acum.
"E veche, dar totuşi dacă era întreţinută, pusă la punct, acoperişul pe ea, nu era în halul în care e."
"- Credeţi că odată pus în valoare ar putea să atragă turişti aici în zonă?
- Mă gândesc că da, e monumentul istoric."
"- Ar trebui reabilitată, restaurată.
- Da, sigur că plouă în ea.
- Este într-o stare avansată de degradare, spuneţi.
- Da, acoperişul trebuie făcut."
Ca sa salveze biserica, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor vrea să depună un proiect de finanţare la Institutul Naţional al Patrimoniului. O alta şansă ar fi fondurile europene.
"Este o prioritate absolută pentru noi. Am putea spune că este biserica de lemn cea mai vulnerabilă la această oră, motiv pentru care în cursul lunii februarie vom finaliza demersurile pentru a o include pe lista programului naţional de restaurare", explică Lucian Silaghi, directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor.
În aceeaşi situaţie nefericită se află biserica de lemn din Ceișoara. Ridicată în 1734, aceasta are hramul sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavril.
"Acolo, oarecum din fericire aş putea spune, şindrila originală, învelitoarea bisericii a fost schimbată undeva prin anii '80 cu una de tablă. Fapt care paradoxal a salvat biserica sau a transpus-o într-o stare de conservare, să zicem temporară", susţine arhitectul Cristian Puşcaş.
Pe lângă banii necesari pentru lucrările de reabilitare, demersurile necesare pentru restaurarea bisericilor presupun reguli stricte.
"Primul pas este, în orice caz, întocmirea unei documentaţii asumate de către un arhitect care are atestatul obţinut de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, iar apoi prezentarea la comisia zonală pentru monumente istorice în cazul bisericilor de categoria B şi la comisia naţională pentru bisericile de categoria A", spune directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor.
În Bihor există 59 de biserici de lemn declarate monumente istorice. Dintre acestea 13 sunt de categoria A, de importanţă naţională, iar restul fac parte din categoria B. O treime dintre acestea au nevoie de restaurare.
Reporter: Anca Deac
Operator: Constantin Gheorghiţă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
