MARAMUREŞ. Trambulina naturală din Borşa, impracticabilă. Construcţia este cea mai mare de acest tip din Europa
Istoria trambulinei din satul Fântâna a început în anii '40, când după Olimpiada de Iarnă din Germania s-a hotărât organizarea viitoarei ediţii în Europa de Est.
"Planul inițial era ca un centru sportiv de iarnă să fie construit pentru o eventuală Olimpiadă de iarnă. Conform planurilor inițiale, ar fi putut fi olimpiada din 1948 sau cea din 1952", spune jurnalistul sportiv András Killyéni.
Atuul principal al zonei Borşa l-a reprezentat relieful munţilor Rodnei, care oferea un cadru natural perfect pentru o trambulină naturală. Construcţia ei are o poveste aparte.
Sorin Timiş, primarul oraşului Borşa: "Cel care a proiectat-o spunea că nu o poate construi fără o anumită persoană, un polonez care era în perioada respectivă arestat într-un lagăr de concentrare al naziştilor. Sportivii maghiari l-au ajutat să evadeze, i-au schimbat numele şi l-au adus în Borşa. Se numeşte Stanislaw Marusarz, este unul dintre cei mari mari săritori cu schiurile din Polonia, câştigător al unei medalii olimpice în 1928."
Prima competiţie de sărituri cu schiurile pe trambulina din Maramureş a fost organizată pe 20 februarie 1944. Recunoaşterea oficială a venit însă în 1983, când a fost omologată oficial de Federaţia Internaţională de Schi.
"A avut loc Dinamoviada Ţărilor Socialiste. S-au ţinut competiţii la nivel de ţară, la nivel naţional şi atunci s-au făcut nişte concursuri de talie europeană, mondială", îşi aminteşte Paul Timiş, preşedintele Consiliului Orăşenesc pentru Educaţie Fizică şi Sport în perioada 1978-1990.
Anii '80 au reprezentat perioada de glorie, în care s-au stabilit câteva recorduri. Cea mai lungă săritură înregistrată vreodată pe această trambulină a măsurat 113 metri şi i-a aparţinut polonezului Bogdan Zwaijak. Cea mai bună performanţă autohtonă a fost realizată de braşoveanul Lorincz Balint şi a măsurat 104,5 metri. Printre câştigători s-a aflat Gică Timiş, care a devenit campion naţional la numai 12 ani.
"Era ceva deosebit să ai unde să sari. Ceea ce vedem acum la televizor, aia se întâmpla la noi la Borşa. În fiecare zi după-masă, după ce terminam cursurile de la şcoală mergeam la antrenament", spune Gică Timiş.
După 1990 trambulina a căzut în uitare şi nu a mai găzduit nicio competiţie până în 2000. Au urmat unele concursuri organizate până în 2003, dar numărul de săritori a fost mic.
"Federaţia Română de Schi nu a mai reuşit să adune numărul de copii necesari pentru a-i promova şi din cauza faptului că tinerii au plecat în străinătate. Nu a mai avut încredere în autorităţile statului şi neorganizându-se şcoală de schi, şcoală de sărituri cu schiurile, acest lucru s-a pierdut", explică primarul oraşului Borşa.
Fosta trambulină naturală de schi mai păstrează scările din lemn, ce asigura accesul la zona de lansare a schiorilor. Mai nimic nu a rămas din vechile construcţii destinate arbitrilor, iar panta de aterizare este plină de vegetaţie. Cu toate acestea, localnicii mai speră în refacerea trambulinei.
"Pentru oraş ar fi benefic. Ar aduce lume mult mai multă. Am vedea ceva nou", crede Radu Timiş, instructor de schi alpin.
Ca trambulina să fie refăcută ar fi nevoie de o investiţie de aproape 1 milion şi jumătate de euro. Autorităţile din Borşa susţin însă că proiectul pentru reînvierea tradiţiei sporturilor de iarnă în zonă nu este posibil fără sprijinul Federaţiei Române de Schi.
Reporter: Diana Grad
Operator: Kristian Kosa
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
