Pe internet, la o simplă căutare, găseşti câteva anunţuri prin care sunt scoase la vânzare locuri de veci la preţuri piperate. Acestea diferă în funcţie de amplasament sau de lucrările deja executate.
Discuţie prin telefon reporter - vânzător:
"- Poziţia da, e foarte bună, e aproape de capela Haşaş.
- 12.000 de lei?
- Negociabil, nu ştiu cât e dispusă dânsa să negocieze."
Odată înţeleşi la preţ, urmează formalităţile legale. Pentru că regulamentul cimitirului din Oradea nu permite vânzarea locurilor de veci, singura soluţie e donaţia. Însă aceasta se poate face doar între rude până la gradul patru.
Discuţie prin telefon reporter - vânzător:
"Eu ştiu cum se procedează, eu v-am spus, dacă doriţi, ne putem întâlni, vă arăt locul, îmi plătiţi, vă duc unde trebuie şi gata."
La notar însă, conform noului Cod Penal falsul în declaraţii este pedepsit cu închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă. În mod normal, când cineva moare, rudele se duc la Administraţia Domeniului Public şi cer un loc de înmormântare, care este concesionat pentru 7, 10 sau chiar 20 de ani.
"Conform regulamentului aprobat de Consiliul Local, locurile de veci nu pot fi înstrăinătate cu titlul oneros, pot fi doar moştenite şi transmise prin donaţie", confirmă Liviu Andrica, directorul Administraţiei Domeniului Public Oradea.
Iar cheltuielile celor pretenţioşi nu se opresc aici. Pe lângă locul de veci, oamenii mai trebuie să plătească bani grei şi pentru construcţia cavoului şi realizarea pietrei funerare.
Cimitirul din Oradea se întinde pe o suprafaţă de 86 de hectare. În prezent, acesta numără 58.000 de locuri de veci, dintre care aproape 90% sunt ocupate.
Reporter: Anca Deac
Operator: Darius Pop
Editor web: Adrian Laboş