În două comune din Bihor și Maramureș, tone de dejecții sunt transformate zilnic în energie electrică
Două oraşe din România îşi asigură alimentarea cu electricitate a clădirilor administrative şi a sistemului de iluminat stradal cu ajutorul unor staţii de biogaz. Amenajate cu ajutorul fondurilor europene, acestea au ca materii prime dejecţii animaliere provenite din gospodării ori de la fermele din zonă. Surplusul de energie este vândut, astfel că administraţiile locale se aleg nu doar cu economii, ci şi cu profit.
De patru luni, în orașul maramureșean Seini funcționeazã o stație de biogaz.
"Zilnic, în stația de biogaz din Seini sunt procesate 55 de tone de dejecții animaliere, provenite de la fermele de animale și păsări din oraș", a aflat Izabela Jurasko, corespondent Digi24 Oradea.
Anual, 20.000 de tone de dejecţii devin materie primã pentru biogaz.
"Aici este inima care produce energie electrică și termică, un motor cu aprindere prin scânteie care acționează un generator și produce 370 kilowați/oră energie electrică și 440 kilowați energie termică", explică inginerul Ilie Sălăvăstru, șeful Stației de Biogaz din Seini.
Aceastã cantitate este de patru ori mai mare decât necesarul orașului Seini.
"Consumăm aproximativ 2 mega, tot ceea ce înseamnă clădiri ale administrației publice locale plus iluminatul stradal și noi producem 8,8 mega pe zi", spune Gabriela Tulbure, primarul orașului Seini.
Surplusul va fi vândut, astfel cã oraşul va obţine profit de pe urma stației de biogaz.
"Avem acum, în acest moment, discuții cu doi mari furnizori în vederea cumpărării de către aceștia a energiei electrice. De asemenea, așteptăm să primim acreditarea de la ANR privind valorificarea certificatelor energetice", a detaliat Octavian-Iosif Bodea, viceprimarul orașului Seini.
În plus, autoritãțile locale au rezolvat și o altã problemã majorã: cea legatã de gunoiul produs de fermele de pãsãri din zonã.
"Am reuşit reducerea poluării cu nitrați și nitriți a solului, pentru că aceste dejecții, intrând acum în stația pilot de biogaz, în urma fermentației nitrații și nitriții sunt distruși", susţine ing. Ilie Sălăvăstru.
O astfel de instalaţie funcţionează de o săptămână, şi în oraşul bihorean Săcuieni. Staţia de aici va utiliza, anual, peste cinci mii de tone de dejecţii ca materie prim, cumpărate de la săteni.
"Dejecţiile animaliere împreună cu silozul ajung în dozatoare după care în cele două fermentatoare uriaşe unde se produce biogazul. Acest biogaz este transformat, mai apoi, în energie electrică cu ajutorul unei unităţi de cogenerare", a detaliat Anca Deac, reporter Digi24 Oradea.
"Avem un motor de cogenerare care are o capacitate de 635 de KW pe oră, curentul produs se introduce în sistemul naţional", a explicat Attila Kovari, şeful Staţiei de biogaz din Săcuieni.
Contravaloarea energiei electrice va fi scăzută din facturile emise de furnizorul de electricitate beneficiarilor acestui proiect, respectiv Consiliul Jude?ean Bihor şi primariile Sacuieni şi Diosig.
Cele două investiţii împreună se ridică la aproape patru milioane de euro, cei mai mulţi fiind bani europeni.
Reporteri: Izabela Jurasko, Anca Deac
Operatori: Kristian Kosa, Robert Rezmuves
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
