Fondurile europene, între determinare şi neputinţă
Comuna Brusturi din județul Bihor numără în jur de 3 mii cinci sute de suflete. În niciunul dintre cele opt sate aparţinătoare, localnicii nu au apă curentă şi nici canalizare.
"Nu avem canalizare în momentul acesta, nici un proiect nimic, scurgerea de apă, a toaletelor se face în şanţuri."
"- Şi cum vă descurcaţi fără apă, greu?
- Greu, că multe fântâni nu sunt bune în sat."
"Astea sunt pe primul plan pentru a face investiţii într-o comună."
Aflat la al treilea mandat în fruntea comunei, primarul Ioan Petruţ a încercat o explicație pentru faptul că nici măcar nu a încercat să realizeze o rețea de apă şi canalizare: "Am spus că nu este momentul. Da, ar trebui, dar în momentul când omul are din ce să plătească, că dacă mergem în ritmul acesta, când iau salariul sau pensia rămân cu facturi şi chiar neachitate."
În ceea ce privește varianta fondurilor europene, edilul susţine că nu are cuprinsă în bugetul local suma necesară pentru a plăti lucrările până la efectuarea decontului. Primarul spune că nu avea bani nici pentru plata TVA și a respins și varianta unui împrumut bancar, pe care o consideră prea costisitoare.
"Plăteam un milion de euro, să zic, la firma care mi-a făcut respectivul obiectiv, venea europeanul, vedea că totul e ok şi scriptic şi faptic, totul e ok. Şi venea şi îmi spunea: cât ai plătit? Un milion de euro. Ai 760 de mii de euro bani, că TVA-ul îl suporţi tu. Şi atunci m-am dus pe surse proprii."
Numai că din aceste surse administraţia locală a preferat să asfalteze câteva străzi, spre nemulţumirea unora dintre localnici.
"- De ce nu a atras administraţia locală, fonduri europene?
- Din cauza primarului, pe care nu l-a interesat treaba asta. Pe el îl interesează să asfalteze nişte străzi, să facă nişte lucrări care sunt de moment, ca să-şi câştige electoratul", acuză Ioan Roşu, fost consilier local.
Alţi primari care nu au derulat investiţii din bani europeni spun că au renunţat la această sursă de finanţare din anumite motive. Unii acuză depunctarea incorectă a proiectelor sau implicarea politicului, în timp ce alţii recunosc că au suficienţi bani la bugetul local.
"Am cerut construirea unei grădiniţe noi, în condiţiile în care 30-40 de copii din Sântandrei nu au unde să meargă la grădiniţă. Pe motiv că mai este încă una, insuficient de mare, m-au descalificat. E o nebunie întreagă, şi din păcate se pune şi varianta politică la mijloc", susţine Ioan Mărcuş, primarul comunei Sântandrei.
"- Ce ar reprezenta pentru comunitatea pe care o reprezentaţi fondurile europene?
- Uite, acum, de exemplu, e un milion de euro, va fi cel puţin 8,4 kilometri de drum comunal şi străzi.
- De la bugetul local v-aţi permite o asemenea investiţie?
- Nu, nu, da, de unde...", recunoaşte primarul din comuna Răbăgani.
Edilii orădeni care derulează proiecte europene de aproape 250 de milioane de euro consideră că finanțarea externă este cea mai importantă şansă de dezvoltare pentru comunităţile locale din România.
"Asta ţine de o înţelegere a realităţii, de o determinare uneori până la limita încăpăţânării de-a merge pe acest drum care nu e simplu, pentru că nimeni nu îţi dă bani gratuit fără să-ţi impună nişte condiţii riguroase. Depinde de modul în care fiecare administraţie, fiecare primar, fiecare executiv vede dezvoltarea comunităţii pe care o reprezintă", spune Mircea Mălan, viceprimarul municipiului Oradea.
O statistică întocmită de Prefectura Bihor în 2015 arată că 28 de primării din judeţ nu au accesat deloc proiecte cu fonduri europene.
Reporter: Anca Deac
Operatori: Gabor Szilagyi, Constantin Gheorghiţă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
