În Bihor, din sistemul de irigaţii întins pe aproape 6.000 de hectare, înainte de 1989, astăzi acesta mai funcţionează doar pe 200 hectare. Fermierii au şansa să se unească în asociaţii ale utilizatorilor de apă ca să primească subvenţii pentru irigări. Până acum acest lucru nu s-a întâmplat.
Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor: "Asociaţii care beneficiază de subvenţii, de facilităţi atât la plata energiei electrice, cât şi în ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană, dar din păcate în Bihor nu avem constituită o astfel de asociaţie a udătorilor."
Specialiştii spun că în cazul terenurilor irigate producţia se poate dubla. În lipsa apei, culturile au de suferit, iar în cel mai rău caz, fermierii riscă să piardă din recoltă în anii secetoşi.
Cornel Domuţa, director de Departament în cadrul Facultăţii de Protecţia Mediului: "În urma cercetărilor efectuate între 1976 şi 2015, noi avem o producţie medie de porumb la irigat de 13 tone şi la neirigat de 6, nu e proastă producţia nici la neirigat, dar dacă îi dai apă, faci foarte bine."
Astăzi, specialiştii Facultăţii de Protecţia Mediului şi ai Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă au prezentat rezultatele unei cercetări efectuate între 1969 şi 2015, în domeniile irigării şi eroziunii solului. Anul trecut, seceta a făcut pagube estimate la 80 de milioane de lei în Bihor. Meteorologii au anunţat şi pentru această vară temperaturi ridicate.