În dosarele care acum 25 de ani erau considerate strict secrete, se pot vedea scheme operative de filaj folosite de ofiţerii Securităţii şi rapoarte zilnice despre activitatea turiştilor aflaţi în vizită în Băile Felix. Metodele folosite de agenţi pentru a obţine informaţii erau dintre cele mai inventive.
"De la implantarea de microfoane în camerele de hotel în care stăteau, la implantarea de microfoane în scrumiera de la masa la care stăteau şi chiar în tabla mesei pe care luau masa", spune istoricul Gabriel Moisa.
Agenţii Securităţii apelau în dese rânduri la civili, care raportau totul despre persoanele vizitate. Informatorii formau o adevărată reţea, coordonată de un cadru al Securităţii.
"Nu oricine putea să ajungă la acest statut. Aceşti informatori erau şi remuneraţi. Însă nu exista un salariu lunar, ci erau atenţii", explică Liviu Burlacu, cercetător în cadrul CNSAS.
Mircea Pârvu are 90 de ani şi în studenţie a făcut parte din organizaţia anticomunistă Stânca de Granit. A fost închis timp de zece ani în închisorile comuniste, unde în dese rânduri a fost torturat.
"Au pus pe urma mea chiar colegi de serviciu care m-au turnat la Securitate că ascult Europa Liberă. Ei, după aia anchetă iar. Vroiau să spun şi ce eu nu visasem", îşi aminteşte fostul deţinut politic.
Tot în cadrul expoziţiei poate fi urmărit şi filmul documentar "Supravegheat de securitate în anii `70-`80" în regia lui Nicolae Mărgineanu. Filmul se bazează pe mărturiile intelectualilor şi muncitorilor români care au fost urmăriţi de Securitate.
Expoziţia "Securitatea, instrument al dictaturii", poate fi vizitată până pe 24 martie, la sediul Muzeului Ţării Crişurilor din Palatul Baroc din Oradea.
Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Gabor Szilagyi