Emerik are 57 de ani și a început să bea alcool încă de la 17 ani iar acum suferă de ciroză hepatică.
"Recunosc că de aceea am ajuns aici. Am băut foarte mult, iar ciroza o am de multă vreme: nu de acum, ci de 5-6 ani."
Medicul Ciprian Brisc, șeful secției de gastroenterologie a Spitalul Județean Oradea, confirmă: "Aproape jumătate din pacienții cu ciroză sunt de cauză etanolică. Avem pacienți cu ciroză etanolică începând de la patruzeci de ani, cele mai frecvente cazuri fiind la 50-60 de ani."
Dr. Lucian Faur, medic gastroenterolog: "De obicei, cu un consum de la 80 de grame pe zi de alcool timp de peste 5 ani se ajunge la boală hepatică avansată și în general la ciroză. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații."
Încetarea consumului de alcool în cazul cirozei alcoolice poate ameliora boala şi o poate stabiliza, însă vindecarea este aproape imposibilă.
"Un prim pas ar fi ca pacientul să recunoască un consum de alcool și să ajungă la medicul de familie, să ajungă ulterior în policlinică pentru investigații", susţine dr. Mircea Onaca, medic medicină internă.
"Devine dependent din cauza problemelor pe care individul le are în familie, este un individ probabil neînțeles, neacceptat în societate", îl caracterizează psihologul Elisabeta Balla pe individul alcoolic.
Singura alternativă pe care o au pacienţii atunci când tratamentele eşuează este transplantul de ficat, "dar doar în cazuri bine justificate, documentate și după o abstinență de minim un an de zile de la data înregistrării pe lista de așteptatare pentru transplantul hepatic", atrage atenţia dr. Carmen Pantiș, coordonatorul programului de transplant din Bihor.
România este pe loc doi în Europa la numărul de decese din cauza cirozei hepatice. Simptomele bolii se instalează treptat iar în 40% din cazuri boala este descoperită accidental.
Reporter: Mariana Gurgu
Operator: Constantin Gheorghiță