În cele 18 centre locale ale Camerei Agricole Bihor lucrează 25 de consultanți. Cheltuielile cu plata salariilor, a chiriilor pentru sedii şi a utilităților depășesc 800 de mii de lei pe an.
În 2012, instituția a reușit să se descurce din cei 700 de mii de lei primiți de la Ministerul Agriculturii, la care s-au adăugat veniturile proprii rezultate din consultanța oferită agricultorilor și din cursurile de specializare.
În schimb, în acest an situația este de-a dreptul dramatică: finanțarea de la centru a scăzut la 265 de mii de lei, iar lipsa programelor europene pentru fermele de subzistenţă şi pentru instalarea tinerilor fermieri a tăiat orice altă sursă de venit.
"Nu ne-am luat salariile de două luni, avem restanţe la plata chiriei, la plata furnizorilor de servicii, suntem somaţi, ni s-a întrerupt internetul, telefoanele, suntem în imposibilitatea de a funcţiona," spune Marius Ştefan, directorul Camerei Agricole Bihor.
Probleme sunt și în ceea ce privește valoarea fondurilor europene atrase de camerele agricole. De exemplu, instituția din Bihor a adus 550 de mii de euro. Prea puțin, consideră autoritățile centrale, care sunt nemulțumite de activitatea camerelor agricole, iar agricultorii sunt de aceeași părere.
"În UE nu se concepe agricultura performantă fără consultant agricol. Numai noi am înţeles, inexplicabil, consultantul agricol sub o formă de există, dar lipseşte cu desăvârşire," explică Florian Pavel, directorul APIA Bihor.
"Dacă nu se va stabili exact care sunt sursele lor de finanţare, vor fi născute moarte. Oricare instituţie privată sau de stat are nevoie de bani pentru a funcţiona,'' susţine Marius Ştefan, directorul Camerei Agricole Bihor.
Specialiștii în domeniul agricol sunt de părere că orice probleme apărute în funcţionarea camerelor agricole ar putea duce la ratarea absorţiei de fonduri europene pentru perioada 2014-2020.