A luptat cu prejudecăţile oamenilor, a petrecut nopţi albe în spital şi a strâns în jurul ei o echipă cu care a făcut minuni. A ştiut să transforme moartea unei persoane în şansa la o nouă viaţă pentru altele, iar pentru asta a simţit durerea unor familii şi fericirea altora. Este povestea medicului orădean Carmen Pantiș care de opt ani este coordonatorul centrului de transplant din Bihor.
15 ani. Atât avea primul pacient de la care medicii din Oradea au prelevat organe. Fusese victima unui accident rutier în ianuarie 2008, la doi ani după ce Spitalului Județean i s-a propus să intre în programul național de transplant. A fost o adevărată provocare pentru echipa doctorului Carmen Pantiș, care de atunci a și pierdut numărul orelor petrecute în spital.
"Băiatul meu mi-a spus că și-ar dori o soție care să stea cu el acasă", zâmbeşte dr. Carmen Pantiș, coordonatorul Programului de Transplant în Bihor.
În cei opt ani care au trecut a intrat în sala de operații de 156 de ori și tot de atâtea ori a avut delicata misiune de a sta de vorbă cu rudele celor aflați în moarte cerebrală.
"Am încercat să conving familiile că ruda lor este moartă, să demonstrez pe baza testelor obligatorii că rudele lor sunt moarte și abia apoi să abordăm acest acord", explică doctorul Pantiş.
Din sutele de cazuri, unul a fost cu adevărat deosebit pentru medicul Carmen Pantiș. Se întâmpla în 2010, când o familie și-a adus la Oradea mama declarată în moarte cerebrală la Viena. Femeia avea cinci fete, astfel că munca de convingere a tuturor nu a fost deloc ușoară.
"Reversul medaliei a fost bucuria fantastică a faptului că pacientul care a primit inima mamei lor trăiește, este sănătos și are aceeași pasiune pentru mușcate, pentru flori, nefirească la un bărbat, pe care o avea mama lor."
Un rol important în echipa de prelevare de la Oradea îl au specialiștii de la secția de Terapie Intensivă, care pregătesc pacientul pentru operație.
"Acestui pacient trebuie menținute funcțiile vitale, să avem o tensiune arterială corespunzătoare, să aibă diureză, electroliții să fie în limitele normale", susţine dr. Ștefania Sije, medic specialist A.T.I. Spitalul Județean Oradea.
"Aproximativ 12 ore stau lângă pacient, trebuie multă atenție. Vin de acasă, din timpul meu liber, uneori neplătită", povesteşte Emese Haux, asistentă la Spitalul Județean Oradea.
Medicii și asistentele din programul de transplant din Bihor recunosc că răsplata cea mai mare pentru munca lor este faptul că le-au dat altor pacienți șansa unei vieți noi. Așa cum a primit Edit Petriko, beneficiara unui transplant de rinichi. Nu știe cine a fost donatorul, dar mărturisește că simte mereu o forță care îi dă puterea să meargă înainte.
"Am vrut să văd cine este donatorul și mi s-a spus că să fiu fericită că poate o persoană din 1000 are șansa mea. Am o fiică și atunci i-am spus că până acum a fost ea pe primul loc dar de acum înainte voi fi eu și pe locul doi tot eu, pentru că acum mai am o responsabilitate", spune femeia.
Doctorul Pantiș a devenit un model pentru medicii din țară, dar și pentru rezidenții și studenții din vestul țării.
"Îmi place faptul că stă oricât este necesar pentru orice pacient, când este vorba de o operație care durează enorm, ea zice, este ok, stau la dispoziția dumneavoastră cât este nevoie", spune Cristina Graut, medic rezident la Spitalul Județean Oradea.
Reușitele din ultimii 8 ani clasează Bihorul pe locul doi în topul național al prelevărilor de organe.
Reporter: Claudiu Mihuț
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş