O boală cumplită este responsabilă pentru mai bine de jumătate dintre decesele legate de muncă în Europa. Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, anual, în Europa, 100 de mii de persoane mor din cauza cancerului profesional. Vorbim de angajaţi care, prin natura meseriei, sunt expuşi unor substanţe cancerigene. În România, însă, multe astfel de cazuri nu ajung în evidenţele medicale, pentru că nu sunt raportate.
Deşi toţi oamenii sunt expuşi agenţilor cancerigeni, cum sunt, de exemplu, gazele de eşapament, cei care muncesc în medii în care se folosesc substanţe periculoase prezintă risc mai mare de apariţie a cancerului. Este vorba despre benzen, azbest ori clorura de vinil, folosite în domenii precum construcţiile, şantierele navale, sectorul sanitar, industria lemnului ori maselor plastice.
"Se utilizează substanţe chimice periculoase, în special, adezivi sau solvenţi pentru lipirea pieselor de încălţăminte. Aceste substanţe sunt gestionate, sunt raportate conform legii 360. Periodic se fac determinări de noxe profesionale la locurile de muncă şi în funcţie de aceste rezultate se iau măsuri de prevenire”, spune Lucian Velcea, şef serviciu la o fabrică de încălţăminte.
În aceste situaţii, angajaţii care intră în contact cu substanţe cancerigene trebuie să beneficieze de analize medicale de specialitate.
"Medicul de medicina muncii poate solicita analize suplimentare ca să-şi poată da seama efectiv de situaţia reală a sănătăţii individului”, susţine Ioan Rădulescu, şef serviciu în cadrul ITM Bihor.
În plus, angajatorii trebuie sã ia mãsuri suplimentare de protecţie.
"E vorba de filtrele care se folosesc la echipamentele individuale de protecţie, adică la măştile de protecţie, este vorba de instalaţia de ventilaţie de la cabinele de pulverizare, asta da, într-adevăr pot implica costuri suplimentare majore”, explică Rodica Vidican, reprezentantul serviciului de prevenire şi protecţie la o fabricã de mobilã.
"Orice măsură de siguranţă şi sănătate în muncă generează costuri. Cu cât aceste costuri sunt mai mari, cu atât se încearcă evitarea luării acestor măsuri, tocmai pentru a evita costurile”, atrage atenţia Marius Rotar, directorul ITM Bihor.
Aceasta ar fi o posibilă explicaţie a faptului că în ultimii 10 ani în ţară au fost raportate doar 42 de cazuri de cancer profesional. Adică mult sub media europeană.
"În state europene are o incidenţă de patru până la zece la sută. Dacă am aplica această regulă, de 4% pentru ţara noastră, ar trebui să avem cam 1.700 de cazuri de cancere noi profesionale pe un an”, consideră Mirela Florea, medic de medicina muncii în cadrul DSP Bihor.
Luna viitoare, inspectorii de muncă vor efectua controale în toată ţara la firmele care utilizează substanţe cancerigene sau amestecuri chimice care pot provoca cancer profesional.
Reporter: Anca Deac
Operator: Florin Lucuţa