Acolo unde statul nu excelează, ONG-urile dau exemple de bună practică. O demonstrează și Căminul Felix, o fundație înființată acum 25 de ani de un cuplu americano-suedez. În timp, complexul s-a dezvoltat, iar acum cuprinde 16 cupluri care au grijă de câte 10-12 copii abandonați. Toți locuiesc în case construite după model suedez. În acest fel, Căminul Felix a salvat sute de vieți.
„Binecuvântează mâncarea și Îți mulțumim pentru tot ce ne dai. Amin! Bun, hai să mâncăm! Poftă bună!”
Cu o rugăciune încep toate după-amiezile familiei Bulc, când cei 13 copii se strâng la masă, alături de cei pe care îi numesc mama și tata.
„În special duminica, la amiază, e neapărat să fim toți la masă. Și nu numai noi, ci chiar și din copiii mari pe care i-am avut în prima generație, vin la noi la masă duminica. Da, suntem 20 chiar”, spune Nicoleta Bulc.
Prima generație de care vorbesc soții Bulc e formată din cei 10 copii abandonați pe care i-au luat în grija lor acum un sfert de veac. Proaspăt căsătoriți, tineri și fără experiență, s-au aventurat într-un proiect care atunci făcea primii pași.
„Mai înainte de copiii mei biologici am avut zece copii care, după trei luni de căsătorie, mi-au spus „mami". Da, la început a fost interesant. Dar foarte repede m-am obișnuit, pentru că toată ziua mă strigau, nu o dată, fiecare. „Mami, mami, mami!" peste tot”, îşi aminteşte Nicoleta Bulc.
„Cineva începe să plângă, altul începe să strige, altul începe să aibă o nevoie și atunci începi să îndeplinești anumite nevoi. Sigur, că rând pe rând, începi să cunoști copiii, de unde vin, începi să cunoști istoria lor și background-ul lor, să zic așa”, completează Mihai Bulc.
La cei zece copiii, s-au adăugat, pe rând, încă șase, apoi cei mai mari au plecat și au făcut loc celor din a doua generație.
Printre ultimi veniţi în casă este Brian - sau Riri, cum îi spun toți băiețelului de cinci ani. Abandonat de părinţi într-un centru de plasament din Oradea, puștiul a intrat în familia Bulc în 2013, când avea doar 11 luni.
„- Îmi place să mă joc cu Dani, cu Raul. Am fost cu tati la fermă.
- Ce ați făcut acolo?
- Am dus lemne, am dus mașina de tuns la reparat”, povesteşte Riri.
La fel ca soții Bulc, din Căminul Felix mai fac parte 15 cupluri care au grijă atât de copiii biologici și de cei orfani. Veniți în cadrul fundației prin intermediul Direcției de Protecție a Copilului, cei mici merg la școală și au parte de toate bucuriile unui copil obișnuit: primesc haine curate, mâncare bună și asistenţă medicală pentru care fundația alocă banii necesari.
Părinții au grijă non-stop de copii, iar în schimb primesc lunar echivalentul salariului minim pe economie.
„Sunt aici, la dispoziția lor, toată ziua. Sâmbăta, duminica, în fiecare zi”, explică Nicoleta Bulc.
Marcel Filip este unul din primii părinţi ai Căminului Felix. Alături de fiul său biologic, a crescut alţi 12 copii care proveneau din medii defavorizate. Acum e preşedintele fundaţiei şi recunoaşte că munca nu e foarte ușoară, dar sacrificiile sunt răsplătite prin fiecare viaţă salvată.
„Marea majoritate dintre ei reușesc. Termină școala, își găsesc un loc de muncă, se duc înainte în viață, se căsătoresc, au familiile lor. Marea majoritate stau în România, dar sunt şi plecați, care pe unde”, spune Marcel Filip.
Pentru fiecare copil din Căminul Felix e nevoie de aproximativ patru sute de euro lunar. Această sumă acoperă şi taxele către stat, dar şi salariile angajaţilor. Banii provin fie din donații din România, Olanda şi Statele Unite ale Americii, fie din alocația de 600 de lei, oferită de stat pentru fiecare copil.
După ce aleg să plece din cămin, tinerii sunt susținuți de fundație încă doi ani, până reușesc să aibă un loc de muncă stabil.
Fundația dispune de două campusuri, unul în Sînmartin, lângă Băile Felix, și altul în Sântandrei. Căminul Felix a fost primul proiect de acest fel din țările foste comuniste. În cei 25 de ani de funcționare, aproape 400 de copii au primit o nouă șansă prin intermediul acestui proiect.
Reporter: Bianca Firezar
Operator: Constantin Gheorghiță
Editor web: Adrian Laboş