Bisericile de lemn din Bihor, adevărate bijuterii
Deşi Maramureşul este ţinutul în care bisericile de lemn au făcut istorie, Bihorul este locul unde, ca prin minune, zeci de astfel de lăcașuri din lemn, unele vechi chiar şi de 400 de ani, au trecut proba timpului şi îşi primesc şi astăzi credincioşii. Făcute din lemn de esenţă tare - gorun, stejar sau fag - bisericile şi-au dovedit trăinicia în faţa vremurilor şi datorită unei mâini divine, spun oamenii locului.
Pentru că erau înconjuraţi de păduri de brazi, localnicii au pus în zidurile bisericilor şi bucăţi din copacul atât de aproape de viaţa românului.
maica Iustina, mănăstirea Sfintei Cruci: "Modul în care miroase bradul şi, cum aminteam, podoaba acesta rămâne veşnic verde trimite la sacru la eternitate."
Construite în secolele al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea, unele biserici au fost ridicate pe structura unor lăcaşuri de cult mai vechi.
Radu Tîrnovean, artist plastic: "Învelitoarea, de obicei, era făcută din şiţe sau şindrilă din lemn de brad. De ce bradul? Bradul în construcţia bisericilor. Se prelucrează uşor prin aşchiere, se ciopleşte uşor."
Cea mai veche biserică de lemn din Bihor a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea. "Chiar construcţia bisercii din Hidişelul de Jos a fost odată cu unirea, prima!"
Brazii bisericilor, martorii istoriei
Specialiştii spun însă că lemnul folosit pentru construirea bisericilor este însă şi mai vechi, cu cel puţin 100 de ani. Trunchiurile brazilor, martori ai atâtor poveşti adunate în timp, ascund însă şi date pe care puţini le pot afla. De exemplu, cum arătau iernile acum 4 sau 5 secole pe când copacul încă era în pămînt.
Marton Venczel, cercetător la Muzeul Ţării Crişurilor: "Aici se află o istorie întreagă: dacă este un an cu ploi mai abundente, inelul este gros. Dacă este secetă, atunci inelul anul este mai subţire. Practic, putem reconstitui toată istoria lemnulul. Cu asta se ocupă chiar o ştiinţă care se cheamă dendricronologie. Lemnul poate fi datat; dacă ştim sursa de unde s-a tăiat se poate reconstitui clima respectivă din perioada respectivă."
Şi pentru că lemnul era o marfă prețioasă, bisericile nu erau niciodată impunătoare. Sunt mici, spun slujitorii Domnului, pentru ca oamenii să-şi plece fruntea mai des în faţa Diviniţăţii!
Maica Iustina, Mănăstirea Sfintei Cruci: "Să ne gândim puţin la ţăranii ardeleni care au făcut bisericile de lemn intrau aşa cu umerii aplecaţi de toate greutăţile care le aveau şi în naos unde e boltire şi spaţiu îşi reluau verticalitatea şi întelegeau de unde le putea veni demnitatea şi putearea de a merge mai departe. De la Dumnezeu!"
Acum, operele de artă ridicate în urmă cu sute de ani trebuie îngrijite de specialişti ca de ele să se bucure cît mai multe generaţii. An de an, muzeografii lucrează pentru a salva piese de mobilier sau de decor. Şi pentru că bisericile de lemn sunt mândria bihoreanilor, autorităţile vor ca anul viitor să includă lăcaşurile de cult într-un circuit turistic.
reporter: Bogdan Costea
operator: Constantin Gheorghiţă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
