Cine crede că lumea subterană este un loc înfricoşător se înşeală. O dovedesc imaginile imortalizate de către cei care s-au încumetat să facă o călătorie sub pământ, în cea mai mare peşteră din România, aflată în Munţii Pădurea Craiului din Bihor. De curând, caverna lungă de aproape 50 de kilometri a fost deschisă pentru curajoşi odată cu inaugurarea primei reţele de peşteri speoturistice din ţară, unde au acces nu doar speologii profesioniştii, ci şi amatorii de aventură.
Descoperită în 1957, Peştera Vântului este astăzi cel mai lung labirint subteran din ţara noastră. Ca să vizitaţi faimoasa cavernă trebuie să ajungeţi în localitatea bihoreană Şuncuiuş, iar de acolo, ghidaţi de indicatoare, puteţi găsi cu uşurinţă, parcurgând un traseu scurt prin pădure, intrarea în peştera ferecată. Nu puteți intra în inima muntelui dacă nu sunteți echipați adecvat.
"Este indicat să ai un echipament compus din cască, combinezon şi o pereche de cizme de cauciuc pentru a te feri de apă. Pentru că sunt peşteri active în care, pe lângă faptul că vizitezi şi toate aceste formaţiuni, stalactite, stalagmite, săli, colonii de lilieci în unele din ele, ele sunt active şi există apă", explică Gabriel Bonaciu, operator în turism.
Intrarea în grotă pare banală pentru că se face printr-o trapă îngustă din metal.
"Multă lume se teme când vede intrarea în peşteră - este o intrare artificială, trebuie să trecem de peretele acesta de stâncă în interior. Practic acolo se deschide peştera, până acolo trebuie să coborâm pe această scară de 2,5 metri lungime", spune Laszlo Vari, de la Clubul Speologilor Amatori din Cluj.
Înainte să porniţi spre centrul pământului, un ghid va avea grijă să vă explice inclusiv modul în care se folosesc echipamentele din dotare pentru a nu întâmpina probleme pe traseu. Trebuie să ţineţi cont şi de faptul că aveţi nevoie să fiţi pregătit fizic, dar şi psihic pentru o astfel de expediţie.
"Trebuie o condiţie fizică destul de bună pentru parcurgerea traseului subteran, deoarece este o diferenţă de 24 de metri între galeria activă, între parter şi etajul întâi până unde urcă traseul turistic", atrage atenţia Laszlo Vari.
Lungă de aproape 50 de kilometri, peștera este vizitabilă doar pe o porţiune de 800 de metri, unde a fost amenajat un traseu speoturistic cu o dificultate medie spre ridicată. Acesta poate fi parcurs în aproximativ două ore şi jumătate.
În interior, caverna este structurată pe trei etaje formate din galerii şi săli spectaculoase.
"Este extrem de mare. Este un sistem labirintic multi-etajat, care are patru nivele distincte. Parterul pe care curge pârâul şi se numeşte galeria activă - şi trei etaje. Etaj însemnând o galerie care merge aproape pe toată lungimea peşterii", a detaliat Laszlo Vari.
Alături de alte nouă caverne, Peştera Vântului face parte din prima reţea de grote amenajate în scop speoturistic din ţara noastră.
"Este cea mai mare peşteră din România, printre cele mai frumoase. Acesta este şi motivul pentru care ea face parte din reţeaua de peşteri speoturistice", susţine Florin Budea, din cadrul Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor.
Cei care vin să o viziteze sunt de-a dreptul fascinaţi că au ocazia să exploreze lumea de sub pământ.
"Pentru mine este o mare surpriză pentru că, în sfârşit, pot intra din nou în Peştera Vântului. Este o peşteră cu totul excepţională pentru carstul românesc şi faptul că prietenii mei m-au invitat, măi, dacă noi mergem încolo, hai şi tu, reprezintă un cadou la sfârşit de sezon", spune un turist.
"Am constatat că este o experienţă foarte mişto, să mergi în locuri pe care ţi le oferă natura, fără să modifici nimic la ele."
Turiştii care vor să ajungă în cele zece peşteri speoturistice trebuie să ia legătura cu unul dintre cei 17 operatori turistici. Aceştia trebuie să-şi anunţe intenţia cu cel puţin două săptămâni înainte, pentru a putea fi programaţi.
Reporter: Anca Deac
Operator: Constantin Gheorghiţă