Ambrozie de Maramureş. Hidromelul este produs după nu mai puţin de 7 ani de încercări

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

"Hidromelul este o băutură foarte cunoscută din vechime. Grecii şi românii o consumau în cantităţi mari, iar în cultul zeilor era cea mai aleasă jertfă."

Pentru Eugen Libotean, "Tratatul complet de apicultură" scris de Constantin Hristea, în 1947, a fost cartea care i-a deschis drumul spre fabricarea hidromelului. Doar atunci când a răsfoit volumul dăruit de unchiul său, apicultor cu experienţă, a descoperit tainele acestei băuturi preparată din apă, miere şi polen. Acestea sunt amestecate, iar lichidul rezultat este lăsat timp îndelungat să se limpezească.

"Se limpezeşte gravitaţional. De pildă, dintr-o 100 de litri de materie primă nu ies mai mult de 30 de litri foarte pur şi limpezirea poate dura şi un an", spune Eugen Libotean.

Au fost şapte ani de încercări, timp în care maramureşeanul a adăugat ingrediente pe care nu vrea să le dezvăluie. Astfel preparat, hidromelul are efecte pozitive asupra sănătăţii.

"Normal tot ce transferă mierea, polenul, atâtea enzime cât şi hormoni vegetali, naturali, tot ce ţine de vitamine, sunt foarte multe şi chiar foarte sănătoase", spune enologul Dorin Popa.

Pentru că experienţa culinară să fie una desăvârşită, Eugen Libotean propune, pe lângă paharul cu ambrozie, 15 sosuri pentru preparatele din carne.

"Toate aceste sosuri, cum îi spun eu, din plante verzi sunt pentru carnea de vită şi cele pe baza de fructe, cum ar fi cel de coacăze negre, cel de zmeură, cel de ardei iute - pentru carnea de porc. La peste folosim sosul de hrean cu boabe de muştar."

Surprinzătoare sunt şi dulceţurile din trandafir, ceapă, ardei iute sau usturoi făcute în Tăuţii Măgherăuş.

"La dulceaţă de ardei iute dacă nu respecţi măsurile de precauţie, ai putea să te alegi cu o uşoară arsură la nivelul mâinilor. În rest, toate celelalte sunt plăcute", atrage atenţia Cristina Sîncu, asociat în cadrul firmei.

Dacă în cazul sosurilor şi dulceţurilor producţia e de 1000 de borcane pe an din fiecare sortiment, în ceea ce priveşte hidromelul maramureşeanul nu prepară mai mult de 150 de litri. Dar pentru că a observat că se vinde foarte bine la târgurile cu produse tradiţionale la care e invitat se gândeşte să mărească producţia.

Reporteri: Diana Grad, Laura Breb
Operatori: Kristian Kosa, Cristian Rusu
Editor web: Adrian Laboş