Un veac de olărit

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

La 15 ani, Gheorghe Smerică se putea mândri deja cu titlul de meşter olar.Câţiva ani mai târziu şi-a deschis un atelier la Mihăileni, în judeţul Botoşani. I l-au închis comuniştii, dar după Revoluţie roata olarului a început din nou să se-nvârtă. Iar cel mai bătrân olar din România mai lucrează şi azi.

Cele aproape opt decenii de activitate ale meşterului au fost sărbătorite printr-o expoziţie cu vânzare, la Iaşi. Exponatele sale au fost apreciate de specialişti.

În urmă cu zeci de ani, la Mihăileni, în judeţul Botoşani, a fost un important centru de olărit. Însă singurul care mai practică acum meseria este bătrânul nea Gheorghe Smerică. Meşterul îşi mai doreşte acum să afle răspunsul UNESCO la o cerere trimisă de Muzeul Etnografic Moldova. În document, se propune declararea meşterului Gheorghe Smerică drept patrimoniu uman viu.