Un copil din doi are probleme cu greutatea corporală. Ultima soluţie a medicilor: operaţia de micşorare a stomacului

Alin nu a împlinit încă 13 ani, dar ştie ce înseamnă să lupţi cu kilogramele în plus. De la vârsta de 5 ani, în urma unui tratament cu antibiotice, a început să ia în greutate, spune mama. La 11 ani băiatul ajunsese să aibă 84 de kilograme.

„A început să mănânce, a pus câte un kilogram câte două, la început nu dai importanţă. Vezi că trece timpul şi se măreşte. Veşnic, veşnic jignit, dispreţuit, lăsat pe dinafara grupurilor, nimeni nu doream să îl aibă în preajmă,” povestește mama.

Netratată, obezitatea poate lăsa urme adânci în dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil, spun psihologii.

„Copilul este apatic, are tendiţa de a se izola sau are tendiţa de a deveni agresiv, de a-i lovi pe cei care îl catalogează sau îl ironizează. Copii sunt deseori sarcastici, pun porecle urâte, îl umilesc pe cel care are o problemă fizică. La noi în societate, kilogramele în plus sunt asociate cu nesimţirea, nu sunt asociate cu problema medicală şi atunci copii aud asta şi în familii, accentuează asta în interacţiunile cu copii, sunt uşor priviţi drept penibili, pentru că nu pot vea diferite mişcări sau nu au rezistenţa fizică la un simplu joc banal din spatele blocului,” a explicat psihologul Cosmina Peța. 

Aşa că părinţii lui Alin au cerut ajutor specializat. A fost diagnosticat cu obezitate morbidă. Singura soluţie oferită de medici a fost o operaţie de micşorare a stomacului. La un an de la intervenţie, Alin a slăbit 35 de kilograme.

„Oboseam repede. Acum tot cu energia rămasă. Faci sport acum? Fotbal și antrenamente şi la echipa şcolii,” spune Alin. 

Ca el sunt, însă, şi alte sute de copii în România.

„Anul trecut am avut 16 intervenţii la minori, la copii sub 18 ani. E o limită inferioară de care nu ne putem atinge. În principiu, după 12, 13 ani, copiii pot fi operaţi în condiţii de siguranţă. Există şi excepţii, ca la orice regulă atunci când există dificultăţi deosebite în a ne desfăşura o viaţă absolut normală va trebui să luăm măsurile înainte ca acele complicaţii ale obezităţii să se manifeste şi aici vorbim de copii care declaşează diabetul la 16, 17 ani, hipertensiunea, or nu putem să aşteptăm această vârstă pentru a-i opera,” a spus Bogdan Smeu, medic specialist chirurgie generală. 

În cazul lui Alin, părinţii au plătit şapte mii de euro pentru operaţie şi alte 3 mii pentru transport şi cazare. Şi asta pentru că astfel de intervenţii sunt rareori decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

„În cazul în care vorbim de obezitate morbidă, care nu este influenţată doar de factori de viaţă, ci de factori genetici, atunci există un tratament care se aprobă doar cu aprobarea comisiei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, doar în cazuri foarte extreme pentru că este un tratament de slăbire foarte agresiv, sau există posibilitate de a face o micşorare acoperită de Casă şi în spitale publice şi în cele private dar doar în aceste cazuri. Pentru operaţia de micşorare în spitalele de stat, sigur este integral pentru privat până la nivelul unde ar fi ajuns la stat, adică până la tariful pe caz rezolvat, ar trebui să acopere în mare parte,” a spus Cristian Buşoi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

După operaţie, pacienţii trebuie să adopte un stil de viaţă sănătos, în care să se evite alimentaţia de tip fast food, stresul şi sedentarismul. Datele Ministerului Sănătăţii arată că în România peste 40 la sută dintre copii sunt supraponderali. Potrivit specialiştilor, aproximativ zece la sută dintre aceştia au obezitate extremă.