350 de ieșeni pe care statul i-a expropriat pentru construcţia gazoductului Iaşi- Ungheni nu au primit despăgubirile. Unii dintre ei au semnat contractele pentru cedarea terenurilor în 2012, dar plățile au fost blocate pentru că autoritățile au constatat că documentațiile întocmite de primării se bazau pe date cadastrale greșite. Unul dintre păgubiți este Constantin Șoimu, din localitatea Golăești, care ar fi trebuit să primească o despăgubire de 8.600 de lei. Omul așteaptă banii încă din 2013.
”Ne-au promis, de trei- patru ori au venit acasă la noi, încă trăia tata. Ni s-a promis că ni se dă și că sunt firmă serioasă. De asta mi-a fost ciudă, că au zis că ne plătește! Ne plătește, dar, de fapt, nu ne-a plătit nimic,” povestește bărbatul.
Nici vecinul acestuia, care a cedat 1.450 de metri de teren, nu a primit suma de 1.450 de lei care i-a fost promisă și nici nu a primit vreo explicație pentru întârzierea plății.
Dorel Postolache, proprietar teren: ”S-a făcut lucrarea, s-au făcut vizite, s-a făcut inaugurarea și noi nu am primit nimic, niciun leu.”
Un alt proprietar, care trebuia să primească suma de 2.300 de lei, a observat că în decizia de despăgubire publicată în Monitorul Oficial figurează ca fiind decedat.
”Așa figurez, decedat, dar văd că n-am murit. Mi-a făcut primarul fotocopii de pe buletin, au scris ei, de la primărie, au ștampilat tot și au trimis la București. - O hârtie prin care să ateste că sunteți în viață? - Exact, dar a rămas ca în tren că nu a mai răspuns nimeni,” spune Gheorghe Buștiuc.
Problemele ar fi apărut din cauza măsurătorilor cadastrale, care nu erau actualizate de ani de zile.
Stelian Turcu, primarul comunei Lețcani: ”La momentul în care au venit specialiștii de la Agenția Națională de Resurse mInerale la comuna Lețcani s-au predat acele caiete cu măsurători din 93, care erau vechi și s-au făcut contracte și acorduri cu proprietarii din acea perioadă.”
După ce au constatat că planurile parcelare nu corespund cu realitatea, reprezentanții Agenției Naționale de Resurse Minerale au început un proces de refacere a planurilor parcelare. În paralel, toate localitățile din județ fac o inventariere a terenurilor, sub coordonarea Prefecturii.
”Despăgubirile pentru cetățenii care au probleme în ceea ce privește definirea proprietății se vor putea rezolva în momentul în care unul dintre cele două mari proiecte se vor rezolva atunci când una din cele două proiecte mari vor fi realizate, ori lucrarea pe care o desfășoară ANRM și care se derulează doar pe traseul conductei, ori lucrarea mare pe care fiecare comună o derulează,” a declarat Dan Cârlan, prefectul județului Iași.
Construcția conductei a început în august 2013 și s-a terminat în iulie 2014. Se așteaptă ca gazoductul să transporte 500 milioane de metri cubi de gaz în primă fază. El are o lungime de 16 km pe partea românească și de 11 km pe teritoriul Republicii Moldova. Valoarea investiției este de 26,5 milioane euro.