Raport de țară la final: județul Bacău
În anii '90, industria județului Bacău era una dintre cele mai productive din România. Marile întreprinderi asigurau doi la sută din PIB-ul țării și locuri de muncă localnicilor. Treptat, după Revoluție, producția a scăzut, iar haosul care a cuprins economia românească nu a ocolit județul Bacău. Afectate au fost de la industria aeronautică, până la cea alimentară.
Multe dintre aceste unități economice s-au privatizat, iar noii proprietari nu au reușit să păstreze domeniul de activitate al unității preluate. Așa se face că astăzi unele dintre ele mai există doar cu numele.
După ce aproape toate fabricile din judeţul Bacău s-au închis, locuitorii au ales să-şi încerce norocul în străinătate. Dovadă stau datele de la ultimul recensământ, care arată că aproape 70.000 de persoane au plecat la muncă peste hotare, ceea ce clasează judeţul Bacău pe primul loc la nivel naţional, ca populaţie pierdută.
"În ceea ce priveşte persoanele plecate pe perioadă îndelungată, mai mare de 12 luni, atât în ţară, cât şi în străinătate, conform datelor preliminare de la recensământul populaţiei din 20 octombrie 2011, persoane care nu
intră în populaţia stabilă a judeţului, în judeţul Bacău a fost de 67.463 de persoane, din care 51,1 la sută persoane de sex masculin”, a spus Sincron Lăcrămioara Ciomârtan, expert superior la DJS Bacău.
Județul Bacău nu este un centru universitar de talia marilor orașe ca București sau Iași, ci ocupă un loc fruntaș și în ceea ce privește abandonul școlar - un fenomen greu de stăpânit și care tinde să ia amploare de la un an la altul. Fie că vorbim de școlile din mediul rural sau urban, în fiecare an sute de elevi părăsesc băncile școlii și nu se ma întorc. În anul școlar 2010-2011, aproape 500 de copii din județul Bacău au renunțat la școală. Un an mai târziu, numărul acestora a depășit 800.
Punct de răscruce între Munteania și Ardeal, Bacăul era în anii 1400 „poarta" pe care intrau negustorii și călătorii ca să-și ducă marfa în orașele dunărene. De aici și renumele de centru comercial. Astăzi, economia Bacăului se bazează în mare parte pe turism, iar staţiunea Slănic Moldova şi Salina Târgu Ocna sunt punctele forte ale judeţului. Slănic Moldova este una dintre cele mai importante staţiuni balneo-climaterice din România, renumită pentru izvoare cu ape minerale ce au efect tămăduitor. 100 de mii de turişti vin în fiecare an, aici, la tratament dar şi pentru a se relaxa.
"Noi, în general, le dăm la cei internaţi câte șase şedinţe pe zi, șase proceduri şi depinde de afecţiune. La unele afecţiuni efectele tratamentului se vâd în câteva zile, două, trei zile, dar oricum după două săptămâni de la cura balneară eficacitatea tratamentului este maximă", a declarat Vasile Pădurariu, administrator al Sanatoriului balnear Slănic Moldova.
Salina Târgu Ocna este un alt obiectiv care nu trebuie ratat în judeţul Bacău. De aici se extrag, zilnic, peste o mie de tone de sare, comercializată în România, dar şi în alte ţări europene. Din anul 2005, salina şi-a dezvoltat şi activitatatea de turism, aşa că acest loc este ideal pentru cei care suferă de astm sau alte afecţiuni respiratorii. O
bază de agrement a fost amplasată la 240 de metri adâncime.
Judeţul Bacău atrage 250 de mii de turiști în fiecare an, fiind pe locul 18 la nivel naţional în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
