O donaţie periculoasă. Primăria Bacău a primit un teren pe care nu poate să-l decontamineze

Peisaj de primăvară cu alei surpate și mizerie la fiecare pas. Cum arată cel mai mare parc din Capitală

176 de localități din România nu au medic de familie. Cum arată viața în satele în care oamenii nu au nici doctor, nici farmacie

Județul în care ambulanțele fac gaură în buget. Suma plătită lunar pentru Salvările care au și peste un milion de kilometri la bord

Astenia de primăvară, resimțită de tot mai mulți oameni. Cum o putem combate

Ordonanță de urgență: angajații pensionari din spitale pleacă acasă. SANITAS: criza din sistemul medical se adâncește

Rusia trimite un nou mesaj de susținere pe față a lui Călin Georgescu

Ilie Bolojan, despre reacția României la postările lui Elon Musk: Trebuie răspuns doar la chestiuni instituționale

Ilie Bolojan despre acuzația ca a furat un TIR din Germania în anii '90: Eram student în Timișoara. Nici nu am permis de camion

Noi imagini cu protestatarii care au răsturnat mașina Digi24 la protestul de la BEC: au vrut să dea foc autovehiculului

Primăria Bacău a primit ca donaţie acum trei ani de la omul de afaceri Ioan Nicolae, şase hectare de teren pe care sunt depozitate reziduuri de la combinatul de îngrăşăminte chimice Amurco. Toate măsurătorile indică faptul că nivelul de radiaţii a crescut şi se impun măsuri urgente de ecologizare, dar până acum nu s-a luat nicio măsură.

Şapte milioane de tone de reziduuri se află în interiorul haldei. Ca să dispară riscul poluării, acest munte de fosfogips ar trebui să fie acoperit cu un strat de vegetaţie iar în pânza freatică ar trebui montat un sistem care să reducă nivelul de radiaţii.

"Există un nivel de radioacvtivitate acolo şi, de aceea, se impune reabilitarea prin acoperire, prin impermeabilizarea depozitului," a spus Maria Ionos, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău.

Oamenii care locuiesc în apropierea depozitului se tem acum pentru sănătatea lor:

"Apă nu beau niciodată de la pompă, am apă în pompă dar nu beau apă, cumpăr apă, mă tem pentru că are foarte mult calcar, pun la fiert şi văd cum rămâne."

"Sunt infiltraţii de la muntele ală de fosfogips, e periculos."

Cheltuielile pentru ecologizarea zonei s-ar ridica la 30 de milioane de euro, o sumă mult prea mare pentru bugetul Primăriei Bacău. În 2012, autorităţile locale şi-au luat angajamentul că vor accesa o finanţare europeană pentru decontaminarea zonei, dar nu au reuşit acest lucru.

"Noi nu avem nevoie de terenul de sub acea haldă. Noi l-am luat numai în vederea obţinerii unei finanţări, nu s-a putut, se revine în situaţia de dinainte," a declarat Leonard Pădureanu, director economic al Primăriei Bacău.

Un inventator din Bacău susţine că ar avea o soluţie pentru problema Primăriei. Acesta spune că poate transforma halda de fosfogips în îngrăşămînt mineral cu doar 40.000 de euro.

Nicolae Constantinescu, inventator: "Singura cale de a scăpa de şlamul de fofogips, de rumeguş, este pe cale industrială conform cu buletinele ecologice."

Inventatorul spune că a prezentat varianta sa autorităţlor locale, dar că nu a găsit sprijin, aşa că acum încearcă să găsească sponsori care să-l ajute să-şi pună soluţia în aplicare.