O donaţie periculoasă. Primăria Bacău a primit un teren pe care nu poate să-l decontamineze
Primăria Bacău a primit ca donaţie acum trei ani de la omul de afaceri Ioan Nicolae, şase hectare de teren pe care sunt depozitate reziduuri de la combinatul de îngrăşăminte chimice Amurco. Toate măsurătorile indică faptul că nivelul de radiaţii a crescut şi se impun măsuri urgente de ecologizare, dar până acum nu s-a luat nicio măsură.
Şapte milioane de tone de reziduuri se află în interiorul haldei. Ca să dispară riscul poluării, acest munte de fosfogips ar trebui să fie acoperit cu un strat de vegetaţie iar în pânza freatică ar trebui montat un sistem care să reducă nivelul de radiaţii.
"Există un nivel de radioacvtivitate acolo şi, de aceea, se impune reabilitarea prin acoperire, prin impermeabilizarea depozitului," a spus Maria Ionos, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău.
Oamenii care locuiesc în apropierea depozitului se tem acum pentru sănătatea lor:
"Apă nu beau niciodată de la pompă, am apă în pompă dar nu beau apă, cumpăr apă, mă tem pentru că are foarte mult calcar, pun la fiert şi văd cum rămâne."
"Sunt infiltraţii de la muntele ală de fosfogips, e periculos."
Cheltuielile pentru ecologizarea zonei s-ar ridica la 30 de milioane de euro, o sumă mult prea mare pentru bugetul Primăriei Bacău. În 2012, autorităţile locale şi-au luat angajamentul că vor accesa o finanţare europeană pentru decontaminarea zonei, dar nu au reuşit acest lucru.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
"Noi nu avem nevoie de terenul de sub acea haldă. Noi l-am luat numai în vederea obţinerii unei finanţări, nu s-a putut, se revine în situaţia de dinainte," a declarat Leonard Pădureanu, director economic al Primăriei Bacău.
Un inventator din Bacău susţine că ar avea o soluţie pentru problema Primăriei. Acesta spune că poate transforma halda de fosfogips în îngrăşămînt mineral cu doar 40.000 de euro.
Nicolae Constantinescu, inventator: "Singura cale de a scăpa de şlamul de fofogips, de rumeguş, este pe cale industrială conform cu buletinele ecologice."
Inventatorul spune că a prezentat varianta sa autorităţlor locale, dar că nu a găsit sprijin, aşa că acum încearcă să găsească sponsori care să-l ajute să-şi pună soluţia în aplicare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
