Mobilizare pentru salvarea Cazinoului din Vatra Dornei
Cea mai mare problemă a cazinoului din Vatra Donei este acoperișul care este foarte vechi și s-a degradat iar din acest motiv apa s-a infiltrat în toate încăperile clădirii. Tencuiala s-a desprins și a căzut, la fel și ornamentele interioare iar mai nou, structura de rezistență este foarte șubredă iar din acest motiv oricine intră aici este în pericol.
Locanicii își aduc aminte cu nostalgie de vremurile de glorie ale monumentului istoric.
"Era frumos, erau spectacole înainte. Când am venit eu aici în Vatra Dornei, era o sală mare de spectacol și se organizau dansuri."
"S-a lăsat această clădire minunată să ajungă în starea în care este acum, se încăpățânează practic de 25 de ani să existe în condițiile astea vitrege."
"Frumos era că era întreținut de Ceaușescu. Făceau revelioane acolo, făceau distracții, era restaurant."
"E jalnic cazinoul pentru un oraș așa și un potențial mare. E la pământ și nu o să facă nimeni nimic degrabă. Era foarte frumos aici, grădină mare cu flori, fântâni arteziene, lume multă, venea lumea, dacă ar fi gata cazinoul, ar fi plin orașul ăsta de turiști."
Două asociații neguvernamentale încearcă acum să senzibilizeze autoritățile.
Apăvăloaie Cătălin, asociația Dorna Art: "este un spațiu care nu este folosit îndeajuns, comunitatea ar trebui să profite de el într-o măsură mult mai mare și să învețe că sunt alternative de a întrebuința întreg acest teren."
Construcția care aparține Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a fost concesionată unei firme din Botoşani. Societatea a primit doar clădirea şi un metru de teren în jurul acesteia. Pentru organizarea de șantier, concesionarul ar avea nevoie de două mii de metri pătrați. Primarul spune însă că nu poate da acest teren pentru că suprafața este în litigiu.
Ilie Boancheș, primarul municipiului Vatra Dornei: "parcela respectivă care este cerută la retrocedare este cam de 30 de hectare, deci la ora actală noi nu ne putem permite să facem lucruri greșite. O să încercăm să găsim calea legală să putem da și organizare de șantier. Până nu găsim calea legală, nu putem să ne legăm de terenul din jurul cazinoului."
Reprezentanții firmei care au concesionat cazinoul îl contrazic pe edil și spun că tot ce trebuie să facă primăria este să accepte parteneriatul propus de Arhiepiscopie și să cedeze suprafața de teren necesară:
"Am primit în scris răspuns oficial de la ei că nu pot aborda această problemă dacă FBORB nu renunță a solicita întreaga parcelă a parcului balnear, cele 30 de hectare. Mă folosește pe mine ca să-i conving pe ei să renunțe la solicitarea la cererii de retrocedare unde le au înregistrate la comisiile de specialitate."
Și conducerea Direcției de cultură spune că soluția este la administrația locală care nu doar că nu s-a interesat niciodată de soarta cazinoului dar acum pune bețe în roate celor care vor să-l restaureze.
"A fost abandonat politic pentru că atunci când primăria trebuia să participe la acel parteneriat cu Ministerul Culturii, începând din anul 1999, primăria trebuia să participe alături de minister cu 2-3 miliarde din banii vechi. Ori primăria nu a participat cu aceste fonduri," a explicat Viorel Blănaru, consilier la Direcția de Cultură Suceava.
Degradarea Cazinoului a început după revoluţie când s-au furat şi bunurile din interior. În țară mai sunt două cazinouri asemănătoare la Constanța și Sinaia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
