Magistrații au decis: Jandarmii rămân în Pungești

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

ÎCCJ va decide în complet de trei judecători dacă Laura Vicol și Vladimir Ciorbă rămân în arest preventiv. De ce întârzie hotărârea

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Valeriu Stoica, fost președinte PNL, spune ce ar trebui să facă Ilie Bolojan la Cotroceni

Localitatea Pungeşti a fost declarată zonă specială de siguranţă publică pe 8 decembrie, după ce protestatarii au pus la pământ gardul care împrejmuia terenul pe care se făceau lucrări pentru amplasarea primei sonde de explorare a gazelor de şist din România. 40 de persoane s-au ales, atunci, cu dosar penal pentru distrugere şi ultraj contra bunelor moravuri.

La scurt timp, localnicii din Pungești și activiștii de mediu au depus cerere în instanță pentru anularea ordinului prin care comuna Pungești era declarată zonă de risc, motivând că, prin restricțiile impuse, se încalcă mai multe drepturi ale omului, printre care dreptul la liberă circulație, la proprietate și la informare. 

Marți, cererea de anulare a ordinului a fost respinsă. Activiștii pentru mediu se gândesc acum să apeleze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

„Vom continua lupta, ne-am şi constituit într-o organizaţie non-guvernamentală şi vom continua lupta împotriva fracturării hidraulice cât şi a abuzurilor din partea autorităţilor şi a Jandarmeriei Române. Noi am făcut diferite cereri şi adrese prin care le-am solicitat să ni se spună exact care este perimetrul zonei speciale, aşa-zisei zone speciale. Nici până în ziua de astăzi nu ni s-a arătat actul,” a declarat pentru Digi24 Iași Zâna Domintean, activist de mediu.

Simona Niculescu, avocata locuitorilor din Pungeşti şi a activiştilor de mediu spune că va lupta, în continuare, pentru această cauză la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului:

„Vom exercita în continuare toate căile de atac, în primul rând acum poate ajunge direct în faţa Curţii Europene, iar la dosarul pe fond vom pune întrebarea preliminară pentru a întreba Curtea Europeană dacă este conform cu legea comunitară ce se întâmplă.”