La 28 de ani de la explozia de la Cernobîl, zeci de tineri din Iași au avut parte de o altfel de lecţie de istorie

Val de aer tropical în toată țara

Cine sunt cei trei tineri luați de viitură în Italia

O femeie lovește cu mașina un motociclist cu care se certase în trafic

Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim

Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români

Legătura istorică a CIA cu Bucureștiul și cum au capturat ideologii sovietici România

Steven Seagal a fost decorat de Putin cu Ordinul Prieteniei

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 31 mai

Donald Trump, primele declarații după condamnare

Explozia de la Cernobîl s-a produs în cursul unui test de securitate. Catastrofa care a urmat este comparată de specialiști cu efectele exploziei a 500 de bombe nucleare, de mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. În ciuda pericolului reprezentat de norul radioactiv care s-a îndreptat spre Europa, autoritățile de la Moscova au păstrat tăcerea.

„În primul rând, populaţia trebuia sfătuită toată, toată să stea în casă. Să nu circule pe afară, ţinând seama de norul radioactiv. În al doilea rând, mersul pe afară trebuia făcut cu mască, exact cum facem cu masca împotriva gripei aviare,” explică Vlad Ciurea, director ştiinţific al Spitalului Sanador Bucureşti.

Abia după o săptămână de la dezastru, s-au luat măsuri și la noi în țară, iar oamenii au primit pastile de iod care să prevină absorbirea iodului radioactiv. Era însă mult prea târziu.

În afară de victimele imediate, explozia reactorului 4 de la Cernobîl a determinat în timp mii de îmbolnăviri de cancer tirodian la copii.

„Regimul din perioada respectivă nu a dorit să comunice. Nici ruşii nu au comunicat, nici ucranienii nu au comunicat datele exacte,” mai spune directorul ştiinţific şi şeful de departament al Spitalului Sanador Bucureşti.

Pentru stoparea emisiilor radioactive, reactorul de la Cernobîl va fi acoperit cu un nou sarcofag de beton care ar trebui să fie gata în 2015.