Spaghetele folosite la construcția podurilor au fost atent numărate. Și asta pentru că studenții au fost nevoiți să respecte niște reguli: podul din paste făinoase nu poate depăşi lungimea de 50 de centimetri, lăţimea de 10 centimetri, iar înălţimea grinzii nu trebuie să fie mai mare de 25 de centimetri.
“Am preferat spaghetele pentru că au o tradiţie în toată lumea, pot fi uşor modelate, pot fi asamblate în mărimi mici ca să obţii o secţiune mare sau în funcţie de cât este nevoie la un element, poţi dirija materialul în cantitatea cerută,” a explicat George Ţăranu, asistent universitar.
Studenţi au avut şase ore la dispoziţie pentru a realiza podurile. Deşi a implicat o muncă migăloasă, tinerii cred că acest proiect le dezvoltă creativitatea, dar şi abilitățile de a lucra în echipă.
Unii au încercat să vină cu idei îndrăznețe pentru a impresiona juriul, dar şi pentru a respecta regulile impuse de organizatori.
“Iniţial, am construit un cerc, după care am segmentat cercul în bucăţi egale şi aceste segmente le-am unit cu bare drepte ca să putem construi structura,” a explicat un student.
“Partea de proiectare este destul de grea pentru că trebuie să gândim fiecare fir de spaghetă cum îl folosim raţional încât să dea randament la final,” a spus un alt concurent.
Echipa câştigătoare va fi desemnată sâmbătă, când se va teste rezistenţa podurilor. Coordonatorii se aşteaptă ca structurile din spaghete să poată susţine o greutate de cel puţin 40 de kilograme.