Studenţii, dar şi oricine este curios, pot admira documente de o valoare incontestabilă pentru istoria fizicii, cărţi, dar şi obiectele cu care s-au făcut cercetări în urmă cu mai bine de un secol şi pe care profesorul Alexandru Stancu le-a reparat cu sfinţenie.
''În prima etapă am avut grijă să nu se arunce asparatele vechi. Ştiam că ele provin din diferite etape, fie de la perioada lui Hurmuzescu, fie mai apoi a lui Procopiu. Încet-încet am făcut documentarea aparaturii, am văzut fiecare din ce etapă provine, din ce fază de achiziţie şi să spunem că în momentul de faţă avem câteva sute'', spune profesorul Alexandru Stancu.
Radiografiile cu raze X, vedetele colecţiei
Printre cele mai valoroase documente ale muzeului se numără prima carte de fizică tradusă în limba română, doctoratul lui Ştefan Procopiu, dar şi primele radiografii cu raze X realizate în ţară.
''Aici sunt primele radiografii realizate, apare universitatea din Iaşi, laboratorul de fizică. Iată radiografii, primele radiografii, 1897, primele cu adevărat le-a făcut în Franţa'', mai spune profesorul Alexandru Stancu.
Exponatele sunt vechi de un secol, dar chiar şi aşa cele mai multe sunt funcţionale.
''Iată un electrometru, un aparat tot din cercetare din electrostatica făcut la noi la atelierul din şcoală în 1899. Este un electrometru modificat de Hurmuzescu, am găsit nişte lucrări în care el a introdus nişte noutăţi în construcţia aceasta tocmai pentru măsurători cât mai sensibile de încărcare electrostatică'', explică profesorul Alexandru Stancu.
Printre aparate se zăreşte şi blana pisicii lui Ştefan Procopiu, pe care a folosit-o la experimente în electrostatică.
''Aici avem un aparat din trusa de măsurare a câmpului electromagnetic terestru. Cu acest aparat şi cu încă două, măsura în fiecare an, în acelaşi moment, în acelaşi loc valorile câmpului magnetic şi intensitatea'', spune profesorul Alexandru Stancu.
Aparat care arată cum se formează imaginea pe retină
Exponatele sunt clasificate în funcţie de ramura fizicii, la etajul doi aflându-se cele legate de optică. Unul dintre astfel de aparate ajută la înţelegerea modului în care se formează imaginea pe retină.
''Se introduce în dispozitiv şi prin reglarea şi lăsarea luminii naturale să lumineze forografia şi prin reglarea distanţei pupilare se poate vedea exact cum cele două imagini se suprapun şi se dă senzaţia uneia singure'', spune profesorul Sebastian Dumitru Popescu, decanul Facultăţii de Fizică Iaşi.
Pe lângă această comoară ştiinţifică, studenţii trec zilnic, însă cu nepăsare. Foarte puţini ştiu că muzeul conţine munca marilor fizicieni.
''Nu ştiu ce obiecte se află nîn muzeu, nici nu am întrebat. M-au impresionat'', spune Alex, un student.
''Acesta este un muzeu de fizică, care conţine obiectele cu care domnul Hurmuzescu şi domnul Procopiu au făcut cercetările în domeniul electricităţii'', spune Iulian, un alt student.
De instrumentele muzeului s-au arătat interesate şi universităţile din străinătate, însă profesorii ieşeni nu se încumetă să renunţe la dispozitivele cu care s-a scris istoria fizicii.