Ultimul cutremur mare inregistrat în zona Vrancea a creat panică în blocurile a căror structură de rezistenţă este deja afectată. Una dintre cele mai grave situaţii se înregistrează pe strada Pașcanu. Blocul de la numărul unu este vechi de peste 60 de ani şi s-a fisurat din cauza unei infiltraţii. Din pereţi se desprind bucăţi de tencuială, iar o parte dintre locatari deja s-a mutat. Cei care au rămas trăiesc cu teamă.
“- Cum s-a simțit cutremurul? - Am ieșit afară și am stat în ploaie, cum altfel? Că îți e frică, crăpăturile sunt mari.”
“Stau cu copilul în casă, ne așteptăm la ce este mai rău. Plec cu grijă la serviciu, mă întorc cu grijă de la serviciu, îi mai găsesc, și pe părinți, ei sunt în vârstă.”
Prin clipe de groază au trecut și familiile care trăiesc în casele naționalizate de pe strada George Enescu, din centrul orașului. Clădirile de aici sunt încadrate în clasa întâi de risc seismic.
“Avea o placă cu risc seismic, știam că la primul seism s-ar putea dărâma.- A mai fost reabilitată în ultima perioadă? - A, nu, eu sunt aici de 30 de ani și niciodată nu a fost reabilitată.”
“Serios, se mișca patul cu mine, m-am speriat, bineînțeles, că nu era ceva de râs, m-am speriat și am venit repede în tocul ușii. Mama a luat copii în brațe și a ieșit afară,” povestesc oamenii.
De fiecare dată după ce se înregistrează câte un cutremur, autoritățile locale vin să inspecteze clădirile şubrezite. Se limitează însă doar la atât.
Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iași: “în acest moment, avem 256 de imobile cu diferite grade de risc seismic. Asociațiile de proprietari, dacă vorbim despre imobile de locuit, sunt obligate să ceară muncipalității întocmirea acestui proiect pentru verificarea gradului seismic. Mai departe, există un proiect guvernamental.”
Potrivit estimărilor, în Iaşi sunt aproximativ 5.000 de clădiri care nu au fost expertizate niciodată și despre care nu există niciun fel de date privind riscul de prăbuşire la un eventual cutremur.