23 august 1944, o dilemă pentru mulți români

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Reacția lui Boloș după ce Fitch a revizuit perspectiva ratingului României

Defilări cu steaguri, portretele cuplului dictatorial şi petreceri în aer liber. Aşa arăta ziua de 23 august în perioada comunistă. Timp de patru decenii, 23 august a fost Ziua Naţională a României. Una în care, pe străzile Iaşiului, aveau loc manifestaţii fastuoase dedicate partidului şi conducătorului.

În fiecare an, ziua de 23 august era zi de sărbătoare. O zi în care, pe bulevardul din faţa Palatului Culturii din Iaşi defilau coloane de militari, dar şi muncitori şi tineri, care fluturau steaguri roşii şi tricolore şi intonau cântece patriotice.

O zi pe care unii şi-o amintesc cu nostalgie, alţii cu amărăciune.

„Cu o lună de zile înainte de 23 august se făceau pregătiri, cum eram noi, în coloanele sportive. Eram tot tineretul, fete, băieţi, întreprinderi. Când începeau din zona industrială mii şi mii de oameni, în coloană în marş, se făceau pregătiri. Iar în ziua de 23 august, în fața Prefecturii, erau comisiile din toate părţile, de la Primărie, Armată etcetera şi toţi defilam prin faţă”, povestește un ieșean.

„Trebuia să fac instructaj, exerciţii pentru faimoasa sărbătoare. Nu am o amintire plăcută, ne chema din vacanţă...îmi pare bine că după aceea a venit Revoluţia şi am mai prins şi alte vremuri”, își amintește un alt ieșean.

Pe 23 august 1944, din ordinul regelui Mihai, mareşalul Antonescu este arestat, împreună cu miniştrii săi. Spre finalul celui de-al doilea Război Mondial, România întorcea armele împotriva Germaniei naziste şi trecea de partea armatei sovietice, în speranţa că ţara va fi astfel salvată. De-a lungul timpului însă, semnificaţia acestei zile a căpătat numeroase valenţe istorice.

„Iniţial, însemna momentul de deschidere al eliberării României de către Armata Roşie, apoi acest moment a fost reinterpretat din perspectiva acţiunii românilor pentru eliberare. În anii '70 nu însemna o revoluţie de stat, aşa cum o percepem noi astăzi, ci o revoluţie naţională de eliberare antifascistă şi antiimperialistă”, a spus Bogdan Alexandru Vițălaru, istoric. 

Semnificaţia evenimentelor din 23 august reprezintă o necunoscută pentru tinerii din ziua de astăzi.