Superstiţii de Bobotează
În lumea mistică a satului românesc, fiecare sărbătoare, pe lângă semnificaţia religioasă, aduce şi o serie de superstiţii pe care unii gospodari le mai urmează cu sfinţenie şi acum.
Astfel, pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, oamenii nu mănâncă de dulce - adică nu consumă carne, ouă, lapte, brânză - cu credinţa că astfel vor fi sănătoşi şi protejaţi de rele tot timpul anului. Cei mai credincioşi ţin post negru. Tot în Ajun se „rânduieşte" cum va fi vremea peste an, se ghiceşte viitorul şi se fac farmece şi descântece de dragoste.
O altă legendă populară zice că animalele din grajd ar vorbi la miezul nopţii de 5 spre 6 ianuarie despre locurile unde ar fi ascunse comori.
O credinţă populară zice că acele fete care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.
În Ajunul Bobotezei nu trebuie să te cerţi cu nimeni din familie şi să nu dai sau să împrumuţi nimic din casă.
Pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Tradiţia populară zice că acela care se aruncă în apă, în această zi, va fi ferit de toate bolile.
Tot de Bobotează nu se spală rufe şi nu e voie să te speli pe cap deoarece se murdăreşte apa sfinţită.
Redactor: Georgiana Ciurea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
