Faleza Dunării, în pericol de prăbuşire
Cel mai important loc de promenadă al gălăţenilor, faleza Dunării, s-a transformat într-un drum plin de capcane. Pentru a nu se expune vreunui pericol, bicicliştii trebuie să ocolească groapa, să se strecoare printre pietoni şi să circule pe şosea.
Ionuţ Negru - reporter Digi24 Galați: "Această groapă are o lungime de trei metri, o lățime de doi metri și jumătate și o adâncime de un metru și jumătate. Ea a apărut pe o pistă de bicicliști și după cum bine puteți vedea nu a fost securizată, ci doar delimitată cu o bandă și doi stâlpi de beton".
"Noaptea cred că surpriza este şi mai mare. Şi când e trotuarul aglomerat cu pietoni, iarăşi e o problemă. Trebuie ocolită groapa pe stradă şi ajungem pe carosabil, ori ne încurcăm de pietoni pe zona asta" spune un biciclist.
Este cea de-a treia groapă care apare pe faleză, municipalitatea nereuşind nici până în prezent să le astupe pe celălalte două apărute în urmă cu câţiva ani botezate de gălăţeni: Falezogaura şi Gropzilla.
"Tot continuă să cadă şi încet, încet o să se ducă tocmai pe malul Dunării" este de părere un gălăţean.
"Ştim cu toţii povestea solului de la Galaţi. Acel loess care se tasează din cauza apelor şi tot aşa, va fi tot timpul o problemă" explică alt localnic.
Potrivit informaţiilor Primăriei, prăbuşirea s-ar fi produs din cauza unor infiltraţii la un cămin colector de apă, dar şi din cauza faptului că faleza a fost construită prin umplutură de pământ amestecat cu moloz, care este sensibil la umezire.
Aurel Vlaicu, city manager Primăria Galaţi: "Este o surpare în principiu a unui cămin de alimentare cu apă. Evident că ele au legătură cu tot ce înseamnă pânza freatică din zonă".
Pentru a afla cauzele surpărilor care apar din ce în ce mai des pe faleză, autorităţile au comandat anul trecut un studiu Academiei Române în valoare de peste 300.000 de lei.
Specialiştii de aici au sfătuit municipalitatea să consolideze de urgenţă a versantul.
Aurel Vlaicu, city manager Primăria Galaţi: "Sunt o completare de cauze, a unor râuri subterane că putem să spunem lucrul acesta, a felului în care a fost făcută faleza în anii 60, 70 neţinându-se cont, a faptului că este destul de instabilă, a unor hrube care existe de sute de ani şi a construcţiilor care s-au realizat ulterior".
Un proiect de consolidare a falezei costă peste 100 de milioane de euro, bani pe care municipalitatea ar putea să-i obţină doar din finanţare europeană.
reporteri: Cornelia Mazilu, Ionuţ Negru
operatori: Ionuţ Mocanu, Gelu Mormoloc
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
