Iulian Spânu are 40 de ani, iar 10 dintre ei şi i-a petrecut în Italia la cules de căpşuni. Cu experienţa şi cu banii adunaţi acolo, în 2009, s-a decis să revină în ţară şi să pună pe picioare o afacere a lui.
A început cu un solar de probă, cu răsaduri aduse din Italia. Acum a ajuns să cultive căpşuni pe o suprafaţă de peste trei hectare şi este cel mai mare producător de căpşuni din judeţul Galaţi.
Iulian Spânu, fermier: "Când am văzut că plantele s-au acomodat, merge bine la noi, la pământul nostru că e bun, e gras. Am zis hai să investim, să strângem bănuţi, euro cu euro şi să investim să facem propria noastră afacere. Să nu mai muncim la italieni".
Despre aceştia are doar cuvinte de laudă şi spune că tot ce a învăţat în Italia i-a fost de folos.
Iulian Spânu, fermier: "Când au văzut că suntem harnici, muncim mai mult decât alţii de exemplu decât polonezii au început să ne aprecieze mai mult, să ne laude, să solicite mai mulţi români".
În Italia a învăţat şi cum trebuie să se comporte cu muncitorii. Consideră că nimeni nu s-a născut învăţat, iar munca cu angajatul nu este deloc uşoară.
"O să culegem numai ce este copt, ca să eliberăm planta de căpşuni coapte. Cu atenţie să nu tragem tare de planta, să smulgem plantele" le spune fermierul muncitorilor.
Într-un an bun, producţia poate ajunge între 25 şi 30 de tone pe hectar, cu un profit de 20.000 de euro.
Gheorghe Spânu, tatăl fermierului: "Sunt mândru de realizare şi încerc să contribui şi eu cât pot. Efort fizic, câte o povaţă, le spun ce să mai facă, câte o idee, mai fac curăţenie prin tarla".
Zilnic, la cules de căşuni muncesc cel puţin 10 oameni. În sere l-am întâlnit şi pe Mihăiţă Moise, un tânăr care a lucrat trei ani în Italia la cules de căpşuni. Acum s-a întors şi munceşte acasă.
"E mai bine aici în ţară. Plăteşte bine, are marfă, e de muncă" spune un muncitor.
"Aici avem de muncă zi de zi. Plăteşte. Ca să mă duc la o firmă şi când vede etatea, spune: ce caută mă aici?" declară alt lucrător.
"Foarte mulţumită. De ce să nu fiu mulţumită că muncesc în România. Asta contează cel mai mult" mai spune o muncitoare.
Căpşunile sunt vândute la angrourile din piaţă, dar sunt şi clienţi care vin să cumpere direct de la câmp.
"Vin clienţii şi de la 100, 200 de kilometri pentru că ştiu ce marfă avem. Avem marfă bună, e bio. V-am zis e bio, sută la sută naturală" spune fermierul.
"E spectacol aici, spectacol de mărime şi culoare. Mult mai frumoase ca la piaţă" spune un cumpărător.
"Mereu am cumpărat de aici. Şi anul trecut şi în fiecare an" povesteşte alt client.
Iulian Spânu speră să obţină anul acesta o producţie bună de căpşuni, de aproape 25 de tone la hectar.
Pe viitor, fermierul îşi doreşte să încheie un contract cu un supermarket mare. Pentru asta trebuie să investească mai mult în afacere şi să extindă cultura de căpşuni la 10 hectare.
Reporter: Cornelia Mazilu
Operator: Bogdan Vlădoiu