Apusul comunismului şi al marilor proiecte

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Înainte de 1989, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi a început construcţia unui bazin de cercetare privind pescuitul oceanic. Al doilea ca mărime din Europa, bazinul în valoare de aproximativ trei milioane de euro urma să ofere informaţii despre optimizarea uneltelor de pescuit pentru Flota de Pescuit Oceanic a României.

Era un proiect grandios, finanţat de IPO Tulcea, din care făcea parte, ca tânăr asistent pe atunci, actualul prorector al instituţiei academice.

Adrian Lungu, prorector UDJG: "Eram cel mai tânăr dintre toţi care a proiectat sistemele de propulsie care antrenau masa de apă din bazinul cu circulaţie. La vremea aceea proiectul în sine, din cauza faptul că în siajul său avea nişte beneficiari era unul extrem de spectaculos şi printre foarte puţinele din Europa".

În 1988 s-a construit fundaţia bazinului şi s-au achiziţionat utilajele necesare.

"Bazinul propriu-zis este această construcţie în care apa prezintă o circulaţie, din partea aceasta, din partea stângă, unde erau montate două pompe cu debit apreciabil. Deasupra se observa o cale de rulare care asigura deplasarea infrastructurii care susţinea unealta de pescuit, modelul uneltei de pescuit, care era introdus în apă" spune directorul Departamentului de Acvacultură.

ing. Victor Cristea, directorul Departamentului de Acvacultură: "Încercam să găsim soluţii de optimizare a acestor unelte de pescuit, care erau de departe principala alternativă de asigurare a consumului de peşte pentru cele 20 şi de milioane de locuitori".

Căderea comunismului a însemnat însă şi sfârşitul acestui proiect grandios, care nu a mai apucat să-şi arate utilitatea.

Adrian Lungu, prorector UDJG: "Din nefericire, după evenimentele de la finele lui 89, IPO Tulcea a intrat într-un proces de desfiinţare, s-au vândut navele pe care le aveau în proprietate, cert este că în puţinii ani de la Revoluţie finanţatorul acelei baze de cercetare şi-a declarat falimentul".

Şi pentru că instituţia academică nu a avut resurse financiare pentru a continua proiectul, bazinul a fost lăsat de izbelişte pentru mai mult de două decenii.

Acum el este inclus într-un studiu de fezabilitate în valoare de 30.000 de euro, pentru a se hotărî următoarea sa destinaţie.

Petre Alexe, decan Facultatea de Ştiinţe şi Ingineria Alimentelor: "Avem cel puţin trei variante- o variantă în care el să devină un bazin pentru exploatarea Facultăţilor de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor şi a Navelor, încercând să mergem pe vechea lui destinaţie, poată să devină un bazin care să utilizeze acest loc deosebit pentru kinetoterapie şi pentru activitatea în mod special a Facultăţii de Medicină, a Facultăţii de Educaţie Fizică sau, mai avem un proiect, acolo să facem cel mai frumos amfiteatru al Universităţii".

În 1989, acvacultura producea 100.000 de tone de peşte, cel din Dunăre şi Delta Dunării însemna o producţie de 60.000 de tone iar diferenţa până la aproape 300.000 de tone, cât se consuma atunci, urma să fie asigurată prin pescuitul oceanic.

Reporter: Georgiana Ciurea
Operator: Ionuţ Mocanu