Toate deşeurile reciclabile din Craiova trec prin mâinile a patru persoane. Şi asta pentru că în containerele în care ar trebui să se colecteze selectiv gunoiul, jumătate sunt resturi menajere. Ca să le poată preda societăţilor care folosesc astfel de materiale, autorităţile sunt nevoite să sorteze din nou mai mult de o tonă de gunoi pe zi.
Sticlă amestecată cu resturi menajare, hârtie laolaltă cu pungi de plastic. Ce se goleşte din clopotele special amenajate nu arată deloc a colectare selectivă.
Daniel Ciucă lucrează de 26 de ani la Salubritate şi de un an la sortarea gunoaielor. Nu-i vine nici lui să creadă ce aruncă oamenii în containerele pentru reciclare.
“Sunt şi seringi, de multe ori ne-am înţepăm în ele, că nu ştii unde bagi mâna şi te înţepi sau e un ciob”, povesteşte bărbatul.
Dacă nu ar purta echipamente de protecţie, lucrătorii care manevrează zilnic gunoiul s-ar expune la riscuri foarte mari.
“Boli digestive, date de Salmonela, de Shigella, toxiinfecţii alimentare, febră tifoidă, dizenterie, de asemenea şi hepatită”, spune Ştefan Popescu, purtător de cuvânt Direcţia de Sănătate Publică Dolj.
În urmă cu 3 ani s-au instalat în Craiova peste 230 de clopote care colectează peturi, hârtie sau sticlă. Jumătate dintre acestea sunt pline însă cu resturi menajere. Conducerea Salubrităţii crede că de vină este lipsa de educaţie a celor care aruncă.
“Dacă populaţia Craiovei ar înţelege că noi colectăm selectiv în aceşti recipienţi şi nu ar mai obtura găurile de intrare în recipienţi cu pungi cu deşeuri menajere, ar fi cu totul altceva”, a spus Cristian Popescu, director Salubritate Craiova.
Teoretic, craiovenii ştiu cum se strâng deşeurile reciclabile. În realitate, mai aruncă şi la întâmplare.
Anul trecut, s-au strâns din Craiova peste de 400 de tone de deşeuri reciclabile, din care doar jumatate au fost cu adevărat materiale reciclabile.