Deşi este cea mai cunoscută destinaţie religioasă din Oltenia, zona Mănăstirii Maglavit este una cu multe probleme. Construită în 1935, mănăstirea este şi acum un punct de atracţie pentru mii de pelerini care vin să petreacă noaptea Învierii aici. Mănăstrea nu are însă locuri de cazare, iar cei care vor să stea mai mult trebuie să apeleze la bunăvoinţa localnicilor.
Faima comunei Maglavit a apărut odată cu povestirile ciobanului Petrache Lupu despre întâlnirile lui cu Dumnezeu.
Credincioşii care au auzit de minunea de la Maglavit au hotărât să ridice o mănăstire. Lucrările au început în 1936, însă s-au oprit la nivelul pilonilor ridicaţi pentru a evita apele Dunării care în acele vremuri se revărsau destul de des în lipsa unui dig. Locul a fost chiar şi aşa unul căutat de mii de credincioşi.
Mănăstirea este şi acum un puternic reper religios al Olteniei. Zeci de vizitatori vin în fiecare zi, iar de sărbători, mii de oameni vor să asiste la slujbe. Aşa se întâmplă în fiecare an şi de Paşte.
„Vin foarte mulţi pelerini, au început să vină şi din Bulgaria şi din ţările vecine”, a spus Ion Dinu, primarul comunei Maglavit.
Locuitorii comunei ştiu că la mănăstire nu există locuri de cazare pentru cei care vor să zăbovească mai mult, dar sunt pregătiţi să îi găzduiască în casele lor.
În Dolj, se află în total 8 mănăstiri care sunt vizitate de zeci de mii de credincioşi, însă niciuna nu dispune de locuri de cazare. Autorităţile vor însă să rezolve problema prin construirea unor spaţii şi astfel să încurajeze turismul ecumenic din judeţ.