Lagărul de la Târgu Jiu, unde s-au refugiat 6000 de polonezi în 1939, a fost dat uitării de autorităţi. Mărturii ale trecutului nostru istoric zac părăsite în partea de răsărit a oraşului, paradoxal, chiar în vecinătatea Cimitirului Municipal. O singură baracă de lemn, construită pe piloni de ciment, mai aminteşte de lagărul de la Tg. Jiu. Autorităţile se scuză şi spun că nu pot face nimic pentru că terenul nu este al lor.
Lagărul a fost construit la periferia oraşului, în 1939, de către soldaţii polonezi. Aici au venit mii de oameni care au fugit din calea războiului, după ce Polonia a fost dominată de nazişti. În 1941 a devenit lagăr de internaţi politici.
Din fostul lagăr se mai vede acum doar un ceas solar făcut de polonezi şi stâlpii care au mai rămas dintr-un gard. Dacă în teren nu se mai regăseşte nimic, o parte a acelei perioade de istorie a fost reconstruită la Muzeul Judeţean.
„Vizitatorii noştri vor putea observa o machetă a uneia dintre barăcile unde erau găzduiţi refugiaţii sau deţinuţii politici de la Tg. Jiu”, a spus Valentin Dumitru Pătraşcu, muzeograf.
Au ajuns la muzeu, în urma donaţiilor făcute, şi câteva scrisori pe care polonezii le-au trimis familiilor, dar şi ochelarii lui Tudor Arghezi.
Autorităţile spun că nu pot face din fostul lagăr un obiectiv turistic, deoarece terenul a fost revendicat.
„Acest teren nu aparţine Primăriei Tg. Jiu, nici nu a aparţinut, nu a fost în administrarea municipalităţii, aşa că nu putem să discutăm noi despre eventualele posibilităţi de folosire în scop turistic sau cultural”, a precizat Ramona Evulescu, purtător de cuvânt Primăria Tg. Jiu.
Mulţi au murit din cauza condiţiilor grele de muncă, iar în Cimitirul Eroilor din Tg. Jiu există şi acum 19 morminte ale polonezilor, declarate monumente istorice.