În vremurile în care cele mai multe dintre femei au acasă cuptoare electrice mai sunt încă localităţi în România în care gospodinele gătesc la ţest. Într-un sat din Olt, femeile au păstrat cu sfinţenia tradiţia gătitului la ţest, pe care şi-l fac singure. În el se prepară orice, de la pâine până la friptură şi chiar scoici.
Dis de dimineaţă, femeile din localitatea Vădăstriţa din Olt şi-au dat întâlnire pe o uliţă din sat. Este ziua în care trebuie să facă noi ţesturi, nişte vase mai mari folosite pe post de cuptor.
Turtele sunt de fapt bucăţi de pământ amestecate cu paie şi apă din care se formează ţestul. Le pun una peste alta până îi dau forma de clopot şi apoi le bat cu o bucată de lemn.
Şi neapărat trebuie să stea cel puţin două zile la uscat înainte să fie folosit. Iar într-un astfel de cuptor se poate găti zilnic chiar şi doi ani. Se face un foc în vatră care este apoi acoperit şi lăsat aşa până se stinge singur. Abia după aceea se pune mâncarea direct peste jarul stins.
Se face şi friptură, şi saramură la ţest, poţi să faci orice. Şi ardei umpluţi, şi scoici se gătesc în tavă de pământ, se fac la ţăst”, spune Ioana Nicolae.
“Nu este o poveste, lucrurile încă se întâmplă în ziua de astăzi, adică femeile fac ţeste după ritualul străvechi, care se făcea”, a spus Valeru Ciurea, reprezentant Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt.
Pentru că iubesc tradiţiile, oamenii locului mănâncă din vase de lut, iar femeile îşi strâng zestrea în lăzi speciale.
“Avem grijă ca aceste tradiţii să meargă pe mai departe, să le transmitem copiilor, iar copiii, la rândul lor, să transmită mai departe aceste tradiţii foarte frumoase şi cu o însemnătate deosebită”, spune Ion Geică, viceprimarul comunei Vădăstriţa - Olt.
Iar locuitorii mai au o tradiţie pe care o respectă cu sfinţenie: mesele trebuie să fie tot timpul pline şi cu toţi membrii familei în jurul lor.