Fenomenul deşertificării ia amploare în sudul țării

Fenomenul deşertificării ia amploare în sudul ţării. În judeţul Dolj, o treime din terenurile arabile sunt deja aride, iar specialiştii spun că, anual, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip. Statistica este îngrijorătoare, cred reprezentanții Oficiului pentru Studii Pedologice, care avertizează că Oltenia se transformă încet, dar sigur, din Grânarul României, în mica Sahara.

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

O încercare timidă de a sta în calea deşertificării este perdeaua de salcâmi plantată anul trecut. Este însă doar o picătură în ocean.

„Ar fi trebuit să fie înființate astfel de perdele de protecție în fiecare parcelă mare, pentru a putea să preîntâmpine fenomenul de eroziune”, spune Octavian Popa, consilier Agenția pentru Protecția Mediului Dolj.

Comunele Sadova, Mîrşani, Desa şi orașul Dabuleni sunt cunoscute pentru dunele de nisip. Specialiştii vorbesc de o suprafaţă de 30% din terenurile arabile ale judeţului Dolj care sunt soluri nisipoase.

Din suprafața cultivabilă a comunei Sadova, mai mult de jumătate, adică peste 2.000 de hectare sunt nisipuri. Ce s-a cultivat are însă o recoltă săracă.

Aşa se face că agricultorii din sudul județului s-au reorientat către culturi rezistente la secetă. În următorii ani, nu ar mai fi nicio mirare să existe pe lângă pepeni, kiwiul de Dăbuleni.

“Temperatura în ultimii ani a crescut cu 0,2 grade Celsius. Este destul de mult la nivelul zonei. Aceasta a creat anumite probleme unor culturi pe care noi le promovam în zonă: cartoful timpuriu, tomatele, dar în acelaşi timp ne dă posibilitatea să aclimatizăm noi specii cum ar fi cultura cartofului dulce, batatul, kiwi”, a precizat Vasile Toma, secretar științific Stațiunea de Cercetare Dăbuleni.

Specialiștii de la Studii Pedologice avertizează - nisipurile înaintează. Şi datele din teren nu sunt tocmai exacte pentru că nu sunt bani de studii.

De doi ani, nici sistemul de irigaţii de la Dăbuleni nu mai funcționează. În această perspectivă sumbră, specialiştii spun că în 50 de ani, terenurile mănoase din sudul României s-ar putea transforma total în deşert.