Contradicţii în jurul unei presupuse comori la Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi
Contradicţii în jurul unei presupuse comori la Baia de Aramă din judeţul Mehedinţi. O echipă de arheologi a început să cerceteze zona unei mănăstiri, în căutarea unei comori. În jurul Mănăstirii Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil circulă de sute de ani legenda unei comori ascunsă de Constantin Brâncoveanu. Reprezentanţii Arhiepiscopiei susţin însă că săpăturile se fac fără aprobare.
Lucrările au fost demarate la începutul acestei săptămâni şi au atras atenţia atât a localnicilor, cât şi a reprezentanţilor bisericii, care spun că arheologii au depăşit cu mult specificaţiile aprobărilor pe care le au.
„S-a trecut peste un strat neumblat, s-a ajuns la rocă şi acum se sapă mai departe, în rocă. Este evident că nu avem de-a face cu o încercare de a obţine date despre monument şi contextul în care acesta a fost ridicat şi este vorba pur şi simplu de o comoară, aşa cum m-aţi întrebat dvs, de căutători de comori", a spus Gabriel Crăciunescu, muzeograf Episcopia Severinului şi Strehaiei.
„Sunt doar la 40 de cm de structura zidului şi nu îşi asumă nicio responsabilitate dacă se va crăpa zidul. Groapa este foarte adâncă, la ora actuală sunt vreo 7 metri", spune Mihai Zorilă, consilier economic Episcopia Severinului şi Strehaiei.
Arheologii şi muzeografii care fac săpăturile spun că Ministerul Culturii a fost de acord proiectul cercetării.
„A existat la baza emiterii acestei autorizaţii un proiect privind realizarea acestui diagnostic şi lucrurile au fost explicate clar, iar reprezentanţii Ministerului Culturii au fost de acord proiectul acesta de diagnostic arheologic şi au emis prezenta autorizaţie", a precizat Iulian Neagoe, muzeograf Muzeul Regiunii Porţile de Fier.
Cercetătorii s-au apucat de săpături după ce a apărut o informaţie potrivit căreia pe sub mănăstire trece o carieră minieră dezafectată în care Constantin Brâncoveanu ar fi ascuns o comoară valoroasă.
„Vorbim de cinci categorii de bunuri, dintre care stucaţi de aur, ceva argintarie, arme, documente si sigilii care ar fi puse, să zicem noi, separat, pe categorii, în anumite spaţii, dar concret cred că nu poate să spună nimeni despre ce este vorba", a spus Iulian Neagoe, muzeograf Muzeul Regiunii Porţile de Fier.
Sătenii spun că legenda este veche şi sunt convinşi că sub biserică se află o comoară. Episcopia Severinului a depus o plângere împotriva celor care execută lucrările. Poliţiştii au declanşat o anchetă, pentru a stabili dacă arheologii şi muzeografii au autorizaţie pentru a face săpăturile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
