Primele scrieri arată că aproape de graniţa de sud cu bulgarii, pe malul de est al Mării Negre, o comunitate restrânsă de găgăuzi a întemeiat satul Ilanlac. Până la sfârşitul anilor 1990, Vama veche era cunoscută drept un mic sat de pescari.
"Acum 30 de ani - 40 de ani cand eram copii, o frumuseţe era în Vama Veche, aveam câteva corturi, erau pe margini pe aici pe unde sunt dughenele astea, erau mărăcini albaştri, mov ... mâncau vacile … era o frumuseţe … acuma…", ne-a spus un localnic.
Nea Ştefan a reuşit să pună bani de-o parte şi a construit o casă pe care acum o închiriază. Nu este singurul. Însă, printre casele lor modeste şi-au făcut loc şi vile luxoase: "Comercialul a venit şi cu nu ştiu … obiceiuri şi comportamente, cu locuri care nu sunt adecvate Vămii. Mie, de exemplu, mi se pare trist că există persoane care nu au cum să se simtă bine aici, dar care insistă să vină. De la … nu ştiu, iubitori de stiluri muzicale care nu au cum să se regăsească aici, până la bunici cu copii. "
Fostul sat pescăresc este plin de turişti veniţi din toate colţurile ţării şi de peste hotare.
"Aş defini spiritul Vămii prin cuvântul umanitate, un cuvânt pe care lumea nu prea îl foloseşte, nu prea ştie ce înseamnă. Aici cu toţi suntem fraţi cu toţi, ne cunoaştem chiar dacă nu ne cunoaştem ", a spus un vamaiot.
Vama Veche este locul în care nu contează cine ești, câţi bani ai şi dacă știi să cânţi sau să dansezi. Nu contează în general dacă ai vreun talent. Toţi sunt egali și liberi. Chiar dacă Vama „nu mai e ce-a fost".
reporter: Irina Radu
operator: Mihai Ciobanu
editor web: Anca Medrea