În urmă cu aproape o sută de ani, în Dobrogea a început să circule o legendă conform căreia tărâmul ar fi străbătut de râuri subterane. Cu cât treceau anii şi se făceau alte foraje în Dobrogea, iar apa ţâşnea cu putere în diverse colţuri ale judeţului Constanţa, cu atât oamenii reluau fantezista teorie. Noţiunea de fluviu subteran este eronată, spun specialiştii. Nu e vorba de nici un râu subteran, ci de acumulări de ape numite acvifere.
Acviferul este un complex de rocă permeabilă şi apa pe care o găzduieşte. Ajunsă în măruntaiele pământului, apa circulă prin rocile permeabile - nisipuri, pietrişuri, calcare.Astfel că localnicii din Constanţa au acum la robinet o apă fosilă, pură, veche de zeci de mii de ani.
E cu atât mai ciudat să se întâmple aşa ceva într-un judeţ, precum Constanţa, care dintotdeauna a suferit din cauza lipsei surselor de apă potabilă. Nici pământul dobrogean nu e darnic în râuri sau pâraie, dacă vorbim de cele de suprafaţă, cum nici cerul nu trimite aici prea multe ploi, zona confruntându-se deseori cu seceta.
Dar investiţia în utilaje şi tehnologia cu care apele subterane să fie extrase în cantităţi mari se ridică la sume astronomice. Astfel că autorităţile spun că vor încerca să atragă finanţări externe pentru a aduce apele din adâncuri în sistemele de irigaţii.
