Migranţii non-UE, cetăţeni fără drepturi. Imposibilitatea de a se angaja este principala problemă

Peisaj de primăvară cu alei surpate și mizerie la fiecare pas. Cum arată cel mai mare parc din Capitală

176 de localități din România nu au medic de familie. Cum arată viața în satele în care oamenii nu au nici doctor, nici farmacie

Județul în care ambulanțele fac gaură în buget. Suma plătită lunar pentru Salvările care au și peste un milion de kilometri la bord

Astenia de primăvară, resimțită de tot mai mulți oameni. Cum o putem combate

Ordonanță de urgență: angajații pensionari din spitale pleacă acasă. SANITAS: criza din sistemul medical se adâncește

Rusia trimite un nou mesaj de susținere pe față a lui Călin Georgescu

Ilie Bolojan, despre reacția României la postările lui Elon Musk: Trebuie răspuns doar la chestiuni instituționale

Ilie Bolojan despre acuzația ca a furat un TIR din Germania în anii '90: Eram student în Timișoara. Nici nu am permis de camion

Noi imagini cu protestatarii care au răsturnat mașina Digi24 la protestul de la BEC: au vrut să dea foc autovehiculului

"Stăm într-o cameră şapte persoane. Nu este serviciu, nici soţul, nici eu. Nici copiii nu i-au primit la şcoală. I-am dus să-i înscriu şi nu au vrut să mi-i primească pentru că nu ştiu limba românească".

Este drama prin care trece familia Kalil, refugiată din Siria. Mirela Kalil, în vârstă de 39 de ani, este constănţeancă. L-a cunoscut pe soţul său când avea 16 ani. El muncea în Port, pe un vapor. S-au căsătorit şi au plecat în Siria unde, spune ea, nu a dus lipsă de nimic. Au avut o viaţă liniştită până în urmă cu mai bine de un an când s-au întors în România din cauza conflictelor armate de acolo.

Mirela Kalil: "Eu m-am întors că este ţara mea şi noi a trebuit să ne întoarcem că acolo nu se mai trăieşte. Gata! Dar, e greu pentru că am venit în ţara mea şi nu am găsit nimic. Nu pot să găsesc nici serviciu, să am casă, să...NIMIC!".

Femeia a încercat în nenumărate rânduri să obţină un ajutor social de la Primărie, dar fără vreun rezultat. Soţul ei şi unul dintre băieţii, în vârstă de 18 ani, au calificare de macaragii, dar actele lor sunt în limba arabă.

Gheorghe Buşu, director adjunct AJOFM Constanţa: "Se pot angaja persoane cu permis de muncă - este vorba despre contract de muncă din non-UE numai dacă se fac toate dirigenţele şi nu se găsesc pe piaţa muncii oameni din UE care să solicite aceste meserii".

Reprezentanţii Centrului de Resurse Civice Constanţa spun că migranţii din spaţiile non-UE nu pot fi ajutaţi decât cu asigurarea unor servicii medicale, cu scutirea de la plata impozitelor şi taxelor sau alte servicii, toate în valoare de cel mult 1.000 de lei lunar.

Construirea unor centre destinate migranţilor care să le asigure cazare temporară şi hrană gratuite ar fi o soluţie. Mai rămâne însă o barieră - limba română, pentru nu o ştiu şi nici nu prea are cine să îi înveţe.

Ilia Iyla, studentă: "Românii nu au fost atât de prietenoşi la început dar, după un timp, când am început să învăţ puţin limba română, situaţia s-a schimbat. Nu a mai fost atât de rău".

Potrivit statisticilor, în judeţul Constanţa există în jur de 3.000 de persoane care au migrat din spaţii ce nu aparţin Uniunii Europene.

reporter: Oana Manoilă
operator: Cristian Caciauna

editor web: Anca Medrea