Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: "Lucrările la digul de larg sunt estimate a se finaliza în vara anului viitor. Acum, este partea uşoară aici pentru că deja ne aflăm la 4 metri de-asupra nivelului mării. Cel mai dificil a fost să se ajungă la această etapă. Sub noi, la 25 de metri adâncime, se află 2 milioane 500 de tone de piatră."
Partea circulabilă a extensiei digului de nord este la stadiul de piatră, aproape de final. Pe exterior, digul este protejat de blocuri uriaşe, de 9 metri cubi. Peste 50 de milioane de euro costă doar piatra adusă din trei cariere din Dobrogea.
Hendrik Jande Ridder, manager de lucrări: "Toată cantitatea de piatră depozitată în organizarea de şantier din Dana 98-97. De acolo, este transportată cu nava specializată în descărcarea laterală a pietrei, nava Frans, până la nivelul de minus 4 şi, apoi, mai sus de acolo, au fost folosite barje foarte mari."
Peste straturile de piatră se fixează acropozii, un procedeu mult mai complicat, pentru că trebuie să se îmbine perfect la fiecare capat. Acropozii sunt construiţi tot aici, în Portul Constanţa.
Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: "Acest utilaj din spatele meu este Goliath. De obicei, rolul lui este de a draga la 25 metri adâncime maximă. Pe acest şantier însă, Goliath face munca cea mai dificilă. El trebuie să ia aceste pietre şi să le fixeze foarte bine în adâncuri, la 19 metri. Toată munca lui Goliath este asistată, de sub apă, de un scafandru."
Pe latura cealaltă, circa 7.000 de blocuri acropode au fost deja poziţionate de-a lungul digului, doar că diferă utilajele folosite: un centru de comandă şi două macarale enorme. Tot ceea ce se întâmplă sub apă este ghidat de la suprafaţă cu ajutorul unor camere video care, împreună cu scafandrul, oferă operatorului principal controlul deplin asupra blocurilor de piatră.
Erik Peeters, inspector principal: "Putem vedea aici, pe ecran, cu exactitate cum au fost aliniate blocurile acropode. Puteţi vedea prinderea reciprocă a diferitelor blocuri."
Practic, din acest loc se aşează acropozii, exact ca piesele unui puzzle. Concentrarea celui care dirijează macaraua trebuie să fie maximă. Orice mişcare greşită poate duce la o tragedie. Este în pericol viaţa scafandrilor care ghidează pietrele.
Digul are rolul de a opri acţiunea valurilor care depun aluviuni submarine în bazinul interior al portului, în special în cel vechi, scăzând, an de an, nivelul pescajului şi, implicit, a capacităţii de transport.
Oana Manoilă, reporter Digi24 Constanţa: "Acesta este capătul digului de larg: 1050 de metri în plus faţă de digul vechi. Aproape 300 de oameni lucrează pe acest şantier, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în 2 sau chiar 3 schimburi."
Aceiaşi olandezi sunt cei care largesc plajele de pe litoralul românesc.
reporter: Oana Manoilă
operator: Cristian Caciauna
editor web: Anca Medrea