Al patrulea torţionar a fost deconspirat. Florin Cormoş a fost comandantul coloniei de la Cernavodă
Numele lui e Florian Cormoş. Are studii elementare, iar calificarea este de plugar. A fost racolat de Securitate, ridicat în rang de comandant şi pus să conducă lagărul pe care, brusc, l-a transformat în locul cu cea mai ridicată mortalitate printre deţinuţi.
În cele patru luni în care a condus penitenciarul, Florian Cormoş a instaurat un regim de tortură şi teroare. În faţa reporterilor Digi24, fostul torţionar răspunde scurt şi tăios.
În perioada decembrie 1952 - aprilie 1953, la lagărul de la Cernavodă au fost înregistrate 115 decese. Asta înseamnă cel puţin un mort pe zi. Uneori, ofiţerii raportau câte trei sau patru morţi într-o zi.
Pe majoritatea certificatelor de deces se menţionează, la cauzele morţii, distrofia şi sindromul carenţial. Altfel spus, mureau de foame.
Una dintre pedepsele frecvente la care erau supuşi deţinuţii de la Cernavodă era carcera.
Iar aici, în lagărul morţii, carcera avea o cu totul altă conotaţie. Una dintre cele mai cumplite experianţe este cea a unui deţinut pedepsit cu 15 zile de carceră.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Acestuia i s-au pus lanţuri peste cizmele de cauciuc. În momentul în care şi-a ispăşit zilele de temniţa, a fost dus la infirmerie, i s-au tras cizmele... şi i s-au dezlipit şi tălpile picioarelor, pentru că îi putreziseră.
Florian Cormoş scotea din celule deţinuţii şi, cu un sadism ieşit din comun, le ordona gardienilor să-i bată până nu se mai puteau ridica, să îi dezbrace şi să îi tăvălească prin mărăcini, să îi electrocuteze sau să pună caii să le zdrobească oasele sub greutatea copitelor.
Deţinuţii munceau, mâncau şi dormeau în frig, umezeală şi mizerie. Cei bolnavi erau practic lăsaţi să moară pentru că nu primeau medicamente şi îngrijire medicală. Acum, fostul comandant pune totul pe seama ordinelor venite de la conducere.
Florin Cormoş fost commandant al coloniei de la Cernavodă: "Ministrul de Interne, Paul Ştefan, pe 19 ianuarie 1954, a ţinut o şedinţă cu toţi comandanţii de la penitenciare şi a dat un regim pentru deţinuţi. Din el au murit".
Un control inopinat al autorităţilor avea să termine era lui Cormoş la Cernavodă. Mai marii din partid decid să verifice problemele semnalate de 13 deţinuţi.
Torţionarul este pedepsit cu 20 de zile de carceră, în speranţa că se va linişti. Pedeapsa nu are niciun efect, ororile continuă, iar Cormoş este condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru crimă de teroare. Face doar trei ani, iar în august 1957 este reîncadrat cu toate drepturile ca administrator Poarta Albă.
Cinci ani mai târziu este recrutat ca informator de Nicolae Pleşiţa. Până când a ieşit la pensie, a avut diverse funcţii de conducere la penitenciarele din ţara.
Deşi există dovezi încontestabile despre teroare pe care a instaurat-o la Cernavodă, fostul torţionar continuă să spună ca este o înscenare tot ceea ce a ieşit la lumină.
editor web: Anca Medrea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
