Unul dintre cei 35 de torționari comuniști a murit

A fost semnat contractul pentru cel mai scump tronson de autostradă din România. Cât costă și când trebuie să fie gata

Bătaie cu bâte la Spitalul din Târgu Jiu: răniți după o răfuială în stradă, cei implicați au continuat scandalul la Urgențe

Bărbat acuzat că a lovit o femeie gravidă, pe stradă. S-a predat la Poliție după ce fotografia sa a apărut în spaţiul public

Cine este Alin Borcan, influencerul lui Georgescu, care a ieșit cu o pușcă în mână după ce casa i-a fost percheziționată de polițiști

Momentul în care un tir plin cu porci se răstoarnă într-un sens giratoriu din Constanța

Accident grav în Galați, provocat de un șofer beat. Momentul în care mașina iese de pe carosabil și zboară câțiva metri

Lucrările la Cazinoul din Constanța s-au încheiat. Când va fi redeschis publicului

Anchetă într-un spital din țară, după ce în laboratorul de analize au fost descoperite substanțe expirate

Criză de angajați în industria ospitalității, înainte de Paște. Soluția găsită de patronii din turism

Dosarele a 35 de torţionari urmau să ajungă pe masa procurorilor în urma achetelor desfăşurate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Investigaţiile în cazul unuia dintre ei au fost oprite însă, în urma decesului acestuia. Este vorba despre Iuliu Sebestyen, cel care i-ar fi reeducat pe deţinuţii politici de la Gherla.

"Se numește Iuliu Sebestyen și a fost reeducator la Gherla mai puțin de un an. Reeducator e cel care, din funcția pe care o ocupa, era responsabil de reeducarea politică a deținuților politici, adică cel care îi supunea la torturi psihice și fizice", explică Andrei Muraru, preşedintele IICCMER.

Zeci de ani mai târziu, în localitatea Viişoara din judeţul Cluj, mai locuieşte însă doar soţia lui Iuliu Sebestyen. Femeia susţine însă că nu ştie nimic din trecutul soţului ei, respectiv din perioada în care a lucrat la penitenciarul din Gherla. S-au cunoscut în anul 1958, când acesta lucra deja la CEC.

"Se spune că se ocupa de reeducarea deţinuţilor politici, la mijlocul anilor 1950. Eu nu prea ştiu despre ce a făcut el acolo, că atunci când ne-am cunoscut noi, nu mai lucra demult acolo", spune Maria Sebestyen.

Vecinii lui Iuliu Sebestyen nu ştiu nici ei nimic despre trecut său din perioada în care a lucrat la Gherla.

"Nu la penitenciar, la CEC a lucrat, director de bancă. La CEC zicea că 36 de ani, parcă aşa ştiam. La Gherla nu ştiu să fi lucrat niciodată. Dumnealui din partea aia de la Gherla a fost, nu ştiu din ce sat precis", spune unul dintre aceștia.

Ancheta Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în ceea ce îl priveşte pe Iuliu Sebestyen s-a oprit în momentul în care acesta a decedat în 2013. Preşedintele institutului a atras însă atenţia că situaţia s-ar putea repeta, dacă anchetele nu vor fi gata mai repede.

"Institutul pregătește un raport, pe care îl va înainta premierului, prin care vom cere să beneficiem de un personal mărit pentru că, cu 36 de oameni nu poti să faci mare lucru pentru 50 de ani de comunism", mai spune Andrei Muraru, preşedintele IICCMER.

În ultimul an au fost făcute publice numele altor doi torţionari: Alexandru Vișinescu și Ion Ficior. Istoricii asigură că probele pe care le-au adunat de-a lungul investigaţiilor sunt destul de solide pentru ca vinovaţii să plătească pentru atrocităţile comise.